Istorbu de personalidade

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

Nùgoro-Istemma.png
Articulu in nugoresu
Nùgoro-Istemma.png

In psichiatria su istòrbu de pessonalidade inditat sos chi tenen, appuntu, una pessonalidade non elastica cuffòrma a s’ambiente sotziale chi los inghìriat, cosa chi podet trisinare impare siat su campu cognitivu, siat cussu affettivu, siat cussu interpessonale e goi sichinde. No est un’istorbu de conca, ca cussu de pessonalidade est in genere prus lepiu, ma sichit a si afforticare in su tempus sende egosintonicu (chi sa pessone etottu non si nd’abbizzat e antzis lu atzetat) e a su matessi tempus alloplasticu (cambiat s’ambiente in ube sa pessone zirat, ma non a issa).

Descritzione[càmbia | edit source]

S’istorbu de pessonalidade paret b’essinde in su pitzoccu a s’acabbu de pitzinnia, cando cumintzat a bènner mannìttu, ma custa zenìa de istorbu podet essere a diversu cufforma a sos mannos. Su faveddu de “istrobu de pessonalidade” si atzapat pro sa prima bìa in su DSM-IV, mancari chi cussos apan una descrizione ja in su DSM III. Unu istorbu de pessonalidade est unu modellu de isperientzia o cumportamentu chi differit meda dae sa curtura chi at pàschiu sa pessone, e si presentat làdinu in su campu affettivu, cognitivu e comportamentale. Su cuntzetu de “istorbu” paret belle brincau a die de oje: sicomente naschit dae sende minore, est a unu modellu de pessonalidade chi nos depimus refèrrer, nandeli “tipu" e nono “istorbu”, pro esempiu, de pessonalidade istrionica.

Classificatzione de su DSM IV[càmbia | edit source]

Sicund’a sa de battor editzione de su “Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder” (DSM IV) de su Assòtziu de sos Psichiatrias Americanos (APA), bi sun tres “cluster”, est a narrer zenìas, de istorbos de pessonalidade:

GRUPU A[càmbia | edit source]

Su grupu A presentat cumportamentos cussideraos “istranos” in ube su sozetu siche abbandiat pro diffidentzia.

  • Istorbu paranoide de pessonalidade
  • Istorbu ischitzoide de pessonalidade
  • Istorbu ischitzotipicu de pessonalidade

GRUPU B[càmbia | edit source]

Su grupu B presentat cumportamentos cussideraos “teatrales” e “drammaticos”, in prus a peruna empatìa de su sozetu.

  • Istorbu antisotziale de pessonalidade
  • Istorbu borderline de pessonalidade
  • Istorbu istrionicu de pessonalidade
  • Istorbu nartzisisticu de pessonalidade

GRUPU C[càmbia | edit source]

In su grupu C su sozetu tenet bassa autostima e finas timoria de arreu.

  • Istorbu evitante de pessonalidade
  • Istorbu dipendente de pessonalidade
  • Istorbu ossessivu-compulsivu de pessonalidade