Abraham Lincoln

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Abraham Lincoln

Abraham Lincoln (Hodgenville, 12 frearzu 1809- Washington, 15 abrile 1865) est istadu su de 16 Presidentes de sos Istados Aunidos, abarrende in funtziones dae su martzu de 1861 finas a s’assassinamentu suo in s’abrile de 1865.

Lincoln, elèghidu comente candidatu de su partidu repubriganu, aiat ghiadu cun èsitu su paìsu peri sa crisis sua prus grae custitussionale, militare e morale – sa gherra tzivile amerigana – bardende s’Unione e, in su matessi tempus, agabende s’iscravidura e promoende un’amodernamentu econòmigu e finantziàriu.

Crèschidu in una famìlia pòbera, Lincoln si fiat imparadu pro su prus a sa sola, devenende abogadu, lìderu polìtigu, lezisradore de s’Istadu de s’Illinois in sos annos trinta de su 1800, gasi comente membru de mandatu ùnigu de sa Càmara de sos Rapresentadores de sos Istados Aunidos in tempus de sos annos baranta de su 1800. Fiat istadu ochìidu dae John Wilkes Booth, atore e simpatizadore de sos suddistas, su 15 de abrile de 1865, in s’ìnteri chi s’agataiat in su teatru cun muzere sua, ses dies ebia a pustis de s’agabu de sa gherra cun sa rèndida suddista in Appomattox e sa bintòria nordista.

Est cussideradu unu de sos bator Presidentes ameriganos prus grandus de totu sos tempos, paris cun George Washington, Franklin Delano Roosevelt e Ronald Reagan.