Corea de su Norte

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

Coordinatas: 40°N 127°E / 40°N 127°E40; 127

Flag of the Italian region Sardinia.svg
Articulu in LSC
Flag of the Italian region Sardinia.svg

Bandera
Posidura in su mundu

Sa Corea de su Norte, uffitzialmente Repùblica Democratica Populare de Corea ( Hangul: 조선민주주의인민공화국; Hanja: 朝鮮民主主義人民共和國; Chosŏn Minjujuŭi Inmin Konghwaguk), est unu istadu de s'Àsia orientale postu in su chirru setentrionale de sa penìsula coreana. Sa capitale e tzitade majore est Pyongyang.

Geografia[modìfica | edit source]

Sa Corea de su Norte tenet istèrrida de 120,540 km2 e contat unos 24.900.000 bividores. Allàcanat in su norte e norte-uestu cun sa Tzina, atraessu sos frùmenes Amonk e Tumen, una parte minore de su cursu de su Tumen faghet fintzas de làcana cun sa Rùssia. Sa làcana meridionale passende a longu de su de 38 parallelos, dda seberat dae sa Corea de su Sud, in sa zona demilitarizada de Corea. Sa legitimidade de custu tremene no est atzetadu ne dae s'unu ne dae s'àteru istadu, sende chi amboduos pretendent de èssere legìtimados a su guvernu de sa penìsula intrena.

Istòria[modìfica | edit source]

S'impèriu de su Giapone s'aiat annessionadu sa Korea in su 1910. A pustis de su rendimentu de su Giapòne in su 1945, chi at signadu s'acabu de sa segunda gherra mundiale, sa Corea fiat partzida in suas zonas dae Istados Unidos de Amèrica e Unione Soviètica, cun su norte ocupados dae is sovièticos e su sud dae is americanos. Is negotziados de re-aunimentu fiant fallidos e in su 1948 fiant formados duos guvernos ischirriados: sa Repùblica Democràtica Populare de Corea e sa Repùblica de Corea. Is pretesas de soberania subra s'àteru istadu ant betidu a sa gherra de Corea, iscopiada in su 1950. S'acòrdiu de armistìtziu fiat agatadu in su 1953, afiantzende su tzessade-su-fogu, ma peruna paghe est mai istada firmada. Ambaduos is istados sunt istados atzetados in is Natziones Unidas in su 1991.

Sa Corea de su Norte si narat uffitzialmente istadu sotzialista autosuffitzente e organizat eletziones, ma est ispartamente cunsiderada una ditadura descrita che totalitària e stalinista, caraterizada dae unu elaboradu cultu de sa personalidade de Kim Il-sung e de sa famìlia sua. Organizatziones internatzionales ant valutadu violatziones de is deretos umanos chentza cumparàntzias in su mundu cuntemporàneu. Su partidu de is traballadores de Corea, dirigidu dae unu membru de sa famìlia a cumandu, tenet pòdere subra s'istadu e ghiat su Fronte Democràticu pro su Re-aunimentu de sa Pàtria, de chi a totu is uffitziales polìticos est pedidu de èssere membros.

Nordcoreanos incurbende sì suta is istàtuas de Kim Il Sung and Kim Jong Il in su montigru de Mansu, in Pyongyang (annu 2012).

A manu a manu sa Corea de su Norte s'est gradualmente istesiada dae su mundu comunista. Su Juche, ideologia de autosuffitzèntzia natzionale, est istadu intradu in sa costitutzione che una "aprigu creativu de su Marxismu-Leninismu" in su 1972. In su 2009, sa costitutzione est istada torrada a emendare, fulliende su referimentu curtzu a su comunismu.

Economia[modìfica | edit source]

Is mèdios de produtzione sunt tentos dae s'istadu, peri impresas diretas da custu e fatorias colletivizadas. Sa prus parte de is serbìtzios comente sanidade, educatzione, acasàgios e produtzione de mandigares sunt finantziados dae s'istadu e sussidiarizados. In is annos '90, sa Corea de su Norte at sunfridu una caristia e sighit a dèpere gherrare pro sa produtzione de is alimentos.

Sa Corea de su Notre sighit su Songun, chi benit a èssere una polìtica chi ponet a in antis de totu is chistiones de interèssiu militare. Est sa sotziedade prus militarizada a su mundu, cun unu totale de 9.495.000 intre reservas e personale paramilitare ativos. S'esèrtzitu de 1,21 milliones de militares est su de 4 prus mannu in su mundu a fatu de su de Tzina, Istados Unidos de Amèrica e Ìndia. Tenet fintzas armas nucleares.

Àteros progetos[modìfica | edit source]