Ikastola

Artìculu in LSC

Sas ikastolas sunt unu tipu de iscolas bascas in ue totu is matèrias ddas imparant in euskera. Sunt presentes mescamente in sa Comunidade Autònoma Basca, ma fintzas in sa Comunidade Forale de Navarra, in Treviño (provìntzia de Burgos, Ispagna) e in is provìntzias bascas chi sunt in s'istadu frantzesu.

In sa Comunidade Autònoma Basca, dae cando ant aprovadu sa Lege de s'Iscola Pública Basca in su 1993, unas ikastolas ant seberadu de si integrare in sa rete de s'istrutzione pùblica, mentres chi is àteras funtzionant comente collègios privados parificados.
Is 15 ikastolas chi ddoe sunt in Navarra, in majoria sunt collègios privados e sunt in sa zona vascófona e in sa mesu-vascófona. In custa comunidade, pro more de sa zonificatzione territoriale linguística, sas ikastolas in sa zona de mesu e in sa de giosso fiant cunsideradas "a-legales" dae su Guvernu de Navarra, ma custa situatzione nche dd'ant regularizada in su mese de freàrgiu de su 2007. In Navarra, s'euskera est co-ufitziale cun su castiglianu isceti in sa Zona Vascófona (sa parte de susu) mentres chi in su tzentru e in sa parte de giosso sa limba ufitziale est su castiglianu ebbia.
In is tres provìntzias bascas de s'istadu frantzesu s'euskera, che a totu is àteras limbas regionales, no est ufitziale, fintzas si est permìtidu de ddu imparare in is ikastolas privadas. Is ikastolas de custa regione sunt unidas in s'organizatzione Seaska (chi in bascu bolet nàrrere "brassolu"), e is professores sunt pagados dae su Ministèriu frantzesu de s'Educatzione.

Istòria

Sa prima ikastola nche l'ant fundada in su 1914 in sa tzitade de Donostia e in su 1932 est nàschidu su primu assòtziu de ikastolas.

A pustis de sa Gherra Tzivile Ispagnola su regime fascista de Francisco Franco at proibidu sas ikastolas, e pro custa resone in calicunu logu is famìlias si sunt postas de acòrdiu pro imparare s'euskera a is fìgios a cua. Una de is primas chi ant giutu a in antis custu traballu est istada Elvira Zipitria (1906–1982), chi dae su 1943 at fatu iscola a is pipios in domo sua, in sa tzitade de Donòstia.

Dae su 1960 a su 1975, est crèschidu meda su nùmeru de sas ikastolas. In su 1965 ant legalizadu sa prima ikastola in Bilbao. In su 1968 unu Decretu at pigadu atu chi bi fiant "pitzocos medas iscritos in tzentros chi non sunt autorizados" e chi "mìgias de pipios frecuentan iscolas chi sunt fora de cale si siat cuntrollu". Custos iscolanos non podiant otènnere su "Libro de Escolaridad" e non podiant sighire is istùdios mèdios e superiores e pro custu is assòtzios de is babbos e de is mamas ant chircadu s'apògiu de sa crèsia, legalizende is ikastolas suta sa responsabilidade de is parròchias e de is òrdines religiosos e resessende fintzas a istituire calicuna ikastola comente tzentru privadu legale. De cuss'annu etotu est s'unificatzione e normalizatzione linguìstica de s'euskera.

In su 1969 ant fundadu sa federatzione diotzesana de is Ikastolas, chi a pustis de s'agabbu de su regime franchista est diventada una federatzione làica e seculare. In su 1973 ant comintzadu a abèrrere is primas ikastolas fintzas in sa provìntzia de Araba.

Bi sunt istadas fintzas ikastolas nàschidas comente cooperativas de traballadores , in ue sa prioridade non fiat sa difusione de sa limba euskera. In su mese de ladàmini de su 1980, su Consìgiu pro s'Educatzione de su Guvernu Bascu at firmadu paris cun su Ministeriu ispagnolu de s'Educatzione, sa Cunventzione de sas Ikastolas pro regulare is 1.738 classes chi ddoe fiant in sa Comunidade Autònoma Basca.

Sa prima ikastola in is provìntzias bascas de susu, in s'istadu frantzesu, est nàschida in su 1969, fundada dae Claire Noblia in sa bidda de Arrangoitze (Lapurdi). Su primu dischente si naraiat Aitor Arandia. Is primos acòrdios cu su Ministèriu frantzesu pro s'Istrutzione Pùblica sunt de su 1982. Dae su 1994 pro more de un cunventzione s'istadu frantzesu pagat s'istipèndiu de una parte de is insegnantes.

In su mese de cabudanni de su 2008, in is ikastolas de s'istadu frantzesu ddoe fiant 2.530 istudiantes. 21 iscolas maternas e elementares (857 iscolanos in s'iscola materna, 930 in sas elementares). 3 collègios (552 istudiantes) e 1 litzeu (192 istudiantes).

Federatziones

Sas ikastolas ant unu caràtere autònomu e si ponent in pare cun sas federatziones de sas ikastolas. Doe sunt 5 federatziones postas in pare in sa Cunfederatzione de sas Ikastolas.

Federatzione de sas Ikastolas de Áraba, pro sa provìntzia de Araba.
Federatzione de sas Ikastolas de Bitzkaia, pro sa provìntzia de Bitzkaia.
Federatzione de sas Ikastolas de Gipúzkoa, pro sa provìntzia de Gipúzkoa.
Federatzione de sas Ikastolas de Navarra, pro sas de sa comunidade forale de Navarra.
Seaska, federatzione de ikastolas de s'istadu frantzesu.

Festas de sas ikastolas

In ogni territòriu, cada annu faghent una festa manna pro regollire dinari e agiuare a sas ikastolas organizadoras, o pro agiuare sa nàschida de àteras ikastolas noas. Ogni annu bi acudint mìgias de persones:

Kilometroak, in Gipúzkoa.
Ibilaldia, in Bitzkaia.
Nafarroa Oinez, in Navarra.
Araba Euskaraz in Áraba
Herri Urrats, in sas provìntzias bascas de susu, in s'istadu frantzesu, si festat cada annu in sa bidda de Saint-Pée-sur-Nivelle.

Giassos ìnternet a pitzus de sas "Ikastolak"

Federatzione de sas Ikastolas Archiviadu su 3 freàrgiu 2007 in s'Internet Archive.
Ikastola in s'Entziclopedia Auñamendi Archiviadu su 22 austu 2022 in s'Internet Archive.