Washington: diferèntzias tra is versiones

Jump to navigation Jump to search
no edit summary
No edit summary
No edit summary
{{coord|format=dms|display=title}}{{Variant|LSC}}[[File:DCmontage4.jpg|thumb|
{{coord|format=dms|display=title}}{{Variant|LSC}}[[File:DCmontage4.jpg|thumb|right|]]'''''Washington D.C.''''', formalmente''''' '''''Distritu de Colùmbia''' e comunemente inditata comente '''Washington''', est sa capitale de is [[Istados Unidos de Amèrica]]. S'aprovatzione de unu distretu pro una capitale a cara de su frùmene [[Potomac (frùmene)|Potomac]] torrat a coa a su 16 de trìulas 1790.
Washington D.C.
|336x336px]]
[[File:Flag of Washington, D.C..svg|thumb|245x245px|Bandera de Washington, Distretu de Colùmbia]]
{{coord|format=dms|display=title}}{{Variant|LSC}}[[File:DCmontage4.jpg|thumb|right|]]'''''Washington D.C.''''', formalmente''''' ''''''''Distritu de Colùmbia ''' e comunemente inditata comente ''' Washington'''''', '''est sa capitale de is [[Istados Unidos de Amèrica]]. S'aprovatzione de unu distretu pro una capitale a cara de su frùmene [[Potomac (frùmene)|Potomac]] torrat a coa a su 16 de trìulas 1790.
 
Su distretu federale est a suta de giurisditzione de su Cungressu e non faghet parte de perunu istadu federadu. Su nòmine ddi fiat dadu a sa fundatzione in su 1791 in onore de [[George Washington]].
 
Washington contat unos 646.500 bividores. Est sa tzitade de 23 prus populadas de is Istados Unidos e cun is traballadores chi nche assotint de Virgina e Maryland lòmpet a prus de unu millione durante sa chida faturiva. S'àrea metropolitana de chi Washington est parte tenet populatzione de 5,8 milliones de residentes, chi nde faghent sa de 7 prus mannas in sa natzione.
 
Washington contat medas monumentos natzionales e museos. AcasagiatAcasàgiat 176 imbassadas istrangiasistràngias e is sedes de medas organizatziones internatzionales, cumpangias de cummèrtzios, organizatziones non-profit, lobby e assòtzios professionales. Totu is tres brancos de su guvernu federale istant in su distretu, duncas Cungressu, Presidente e Corte Suprema.
 
De su 1793 sa bidda est guvernada de unu sindigu elèghidu localmente e de 13 mermos de cuntzìllu. Est nointamas su Cungressu chi nde tenet autoridade primorosa, podende·nche mudare is leges locales.
 
De su 1793 sa bidda est guvernada de unu sindigu elèghidu localmente e de 13 mermos de cuntzìlly. Est nointamas su Cungressu chi nde tenet autoridade primorosa, podende·nche mudare is leges locales. Is residentes elèghent unu delegadu pro sa ''Càmbera de is Rapresentadores'', ma non tenent rapresentatzione in su ''Senadu''.
10,082

edits

Menu pro navigatzione