Tzitade de su Vaticanu: diferèntzias tra is versiones

Jump to navigation Jump to search
no edit summary
{{coord|format=dms|display=title}}[[File:Flag of the Vatican City.svg|200px230x230px|right|thumb|Sa bandera]]
[[File:Locator map of Vatican City.svg|thumb|230x230px|Posidura de Tzitade de su Vaticanu in Europa]]
Sa '''tzitade de su Vaticanu''' est unu istadu naschidu in su [[1929]] po su mediu de Sos [[Patos Lateranenses|Pattos Lateranesos]] tra s'Italia e-i su Paba. No faghet parte de Sa [[Unione Europea|Comunidade Europea]], est guvernadu dae sa [[Creja catolica]]; est s'istadu pius minore chi esistit in su mundu (pro tirada e populatzione).
Como su Vaticanu est sa sea de su [[Paba]], su sucessore de s'apostolu Pedru, su [[Piscamu]] de [[Roma]] e po cussu su Capu de sa Creja catolica.
 
Como su Vaticanu est sa sea de su [[Paba]], su sucessore de s'apostolu [[Santu Pedru|Pedru]], su [[Piscamu]] de [[Roma]] e po cussu su Capu de sa Creja catolica.
In sa tzitade de su Vaticanu b'est sa [[basilica de Santu Pedru]], unu capolavoro de architettura, cun sa cupola pius manna in muradura, opera de [[Michelanghelu Buonarroti]]. Sa piatta de [[santu Pedru]] est famosa po su colonnadu de Bernini, e ca dae unu balcone de s'istudiu sou, su Paba faeddada e saludada a sos fideles chi bi acudini dae totu su mundu. Bi sunu sos Museos Vaticanos, istraordinaria regolta de capolavoros de pintura scultura aratzos e de ateru, dae s'antighidade a oe. In sos palatos de sa tzidade de su Vaticanu s'agatana Salas monumentales cun operas de sos massimos pintores; no si podede irmentigare sa Cappella Sistina, costruida suta su Paba Sisto IV a sa fine de su 1400 e inue sunu pinturas de Botticelli, Luca Signorelli, Ghirlandaio, Perugino, e ateros, e s'opera manna de Michelanghelu chi b'ada tribagliadu po deghe annos. Da ammentare Su Giudisciu Universale.
 
In sa tzitade de su Vaticanu b'est sa [[basilica de Santu Pedru]], unu capolavoro de architettura, cun sa cupola pius manna in muradura, opera de [[Michelangelo Buonarroti|Michelanghelu Buonarroti]]. Sa piatta de [[santu Pedru]] est famosa po su colonnadu de [[Gian Lorenzo Bernini|Bernini]], e ca dae unu balcone de s'istudiu sou, su Paba faeddada e saludada a sos fideles chi bi acudini dae totu su mundu. Bi sunu sos [[Museos Vaticanos]], istraordinaria regolta de capolavoros de pintura scultura aratzos e de ateru, dae s'antighidade a oe. In sos palatos de sa tzidade de su Vaticanu s'agatana Salas monumentales cun operas de sos massimos pintores; no si podede irmentigare sa [[Capedda Sistina|Cappella Sistina]], costruida suta su Paba [[Sistu IV|Sisto IV]] a sa fine de su 1400 e inue sunu pinturas de [[Botticelli]], [[Luca Signorelli]], [[Ghirlandaio]], [[Perugino]], e ateros, e s'opera manna de Michelanghelu chi b'ada tribagliadu po deghe annos. Da ammentare Su [[Giudìtziiu Universale (afriscu)|Giudisciu Universale]].
==Àteros progetos==
{{commons|Category:Vatican City|Tzitade de su Vaticanu}}
{{Europa}}
 
9,411

edits

Menu pro navigatzione