Jump to content

Limba bèrbera

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.


Articulu in campidanesu

Su bèrberu est sa lìngua de is Bèrberus, est una lìngua camìtica chi fait parti de sa familla linguìstica camito-semìtica, e est parenti cun s'egìtziu antigu e cun s'arabu. Is prus momentus antigus de su bèrberu funt rappresentaus de su lìbicu antigu.

Localizatzione de sas variedades printzipales de bèrberu in Nordàfrica

Localizatzione de sas variedades printzipales de bèrberu in Nordàfrica.

         tashelhit          tamazight (Berberus de su Atlante de Mesania)
         tarifit          tashenwit
         cabilo          tashawit
         tamashek          zanata (Figuig, tumzabt, siwi, etc.)

In italianu, berbero benit de su frantzesu berbère, chi pigat torra sa pronùntzia magrebina de su arabu barbar. Su fueddu arabu probabilmenti benit de su latinu barbarus, nòmini po is popolatzionis de lìngua no latina. Una etimologia populari, arrelatada giai de Ibn Khaldūn, narat chi is Arabus, chi no cumprendiant chini fueddàt su bèrberu, narant chi "faiant sonus chi no si cumprendiant" ("narai sonus chi no si cumprendint" si narat in arabu barbar).
Oi is Bèrberus no baliant prus a si intendi lamai cun custu nòmini (in arabu barbar bolit nai fintzas "bàrbaru"), e preferint a imperai po sei su fueddu bèrberu amazigh (a su prurali imazighen, "òminis lìberus"), e po sa lìngua bèrbera su femininu tamazight.

Estensione de su bèrberu e bariedades suas

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Is limbas bèrberas ddas faeddant 40-50 miliones de persones. A pustis de àere gherradu pro otènnere su reconnoschimentu de sa limba e de sa cultura bèrbera, in Marrocu, su bèrberu s'imparat in iscolas meda e como est limba ufitziale. Su bèrberu s'imparat finas in Algeria e in unas cantu universidades. Sa limba bèrbera tamazight de su Marrocu at unu alfabetu suo chi est antigu meda e chi si narat tifinagh, in àteros logos dd'iscrient cun is alfabetos latinu o àrabu.

Is bèrberos sunt is abitantes originàrios de de s'Africa mediterrànea e oe sunt ispartzigninados in unu territòriu mannu de su nord de s'Africa, chi andat dae s' Egitu, Libia, Tunisia, Algeria, Marrocu, Mauritania, finas a su Mali, Niger e Burkina Faso (Tuareg); fintzas is antigos abitantes de is isulas canarias in capas faeddaiant su berberu. Aende in contu sa mannària de su territoriu in ue istant, si cumprendet chi esistint dialetos meda de su berberu (unos 300). In custos territòrios faeddant mescamente su bèrberu e s'arabu, limbas chi si sunt unu pagu ammesturadas cun su tempus. Pro su chi pertennet a is faeddadas podimos nàrrere ca in su sud de su Marrocu est faeddadu su Chleuh, in su nord su Rif su Tuareg chi est sa limba berbera de is nomades de su Sahara.