Limba ungheresa

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Ispainadura de s'ungheresu

Sa limba ungheresa pertenet a su grupu de sas limbas ugrofìnnigas, chi a dies de oe incruet, in prus de su mazaru, petzi su finlandesu e s’estonianu, bastante assimizadores intre sese, peroe diferentes meda dae s’ungheresu. Est faeddada dae unos 15 milliones de pessones in totale: 11 in sa Repùbriga Ungheresa, 2 in sos paìsos probianos (Rumania, Ucraìna, Isrovàchia, Sèrbia, Croàtzia e, meda pagu, Àustria), in sas reziones istorigamente ungheresas, e sos 2 abarradores ispartzinados peri su mundu, cun comunidades importantes in sos IAA, su Cànada e s’Austràlia. S’ungheresu est una limba gasi narada agrutinadora, su chi cheret narrer chi una paraula ebia podet cuntenner diferentes partes de s’allega a mèdiu de s’impreu de prefissos e sufissos (is.: “városomban” = “in sa tzidade mea”). Su tèrmine “agrutinadore” si referet a unu tipu de limbas, no a una famìlia o a unu grupu. Sunt agrutinadores, pro narrer, finas su bascu e su turcu, chi non tenent peruna relassione limbìstiga cun s’ungheresu. In realidade, unos cantos limbistas no iscruent chi sos idiomas agrutinadores podant aer tentu un’orìzine comuna: peroe si gasi est istadu, est acontèssidu tempus gasi in palas, chi a dies de oe est impossìbile a demustrare custa orìzine.