Template:Tzita publicatzione/man

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Su template {{Tzita publicatzione}} (impreu) serbit pro tzitare sas fontes in Wikipedia, cando custas sunt publicatziones acadèmicas, impreende unu formadu istandard e parìvile, cunforme a cantu prevìdidu dae sas cunventziones bibliogràficas de Wikipedia.

Su template est cùmpatìbile cun VisualEditor

Su template est implementadu pro mèdiu de su mòdulu in Lua Module:Tzitatzione

Pro tzitare fontes giornalìsticas imprea {{Tzita noas}} (impreu), pro tzitare sitos web imprea {{Tzita web}} (impreu), pro tzitare libros {{Tzita libru}} (impreu), pro trasmissiones televisivas {{Tzita TV}} (impreu).

Sintassi semplificada[modìfica su còdighe de orìgine]

Còpia custa versione e inserta sos valores oportunos:

{{tzita publicatzione |nùmene= |sambenadu= |tìtulu= |rivista= |editore= |tzitade= |volume= |nùmeru= |annu= |mese= |pp= |id= |pmid= |url= |limba= |atzessu= |abstract= }}

Autores mùltiplos podent èssere insertados in manera fàtzile annanghende sos campos nùmene2 e sambenadu2 pro su de duos autores, nùmene3 e sambenadu3 pro su de tres e gasi sighende. Si cheres indicare chi bi sunt àteros autores chi non sunt indicados bastat a annànghere su paràmetru etal=eja

Sintassi estèndida[modìfica su còdighe de orìgine]

Totus sos nùmenes de sos campos depent èssere iscritos cun caràteres minùscolos. Còpia una versione bòida pro incumentzare. Ammenta·ti chi su caràtere "|" depet separare cada campu. Iscantzella sos campos chi no impreas, pro evitare de prenare tropu sa ventana de muda.

  • tìtulu = tìtulu de s'artìculu.
  • autore = nùmene e sambenadu de s'autore. Àteros autores podent èssere agiuntos cun sos paràmetros autore2, autore3 etc. (in alternativa podes impreare sos paràmetros separados nùmene e sambenadu, nùmene2 e sambenadu2...).
  • wkautore = nùmene de s'artìculu de Wikipedia (si esistit) a pitzu de s'autore; si b'ant prus autores imprea wkautore2, wkautore3, etz. (est possìbile fintzas a pònnere diretamente su wikilink a manu in sos paràmetros autore).
  • curadore = nùmene e sambenadu de su curadore de sa rivista. Àteros curadores podent èssere agiuntos cun sos paràmetros curatore2, curatore3, etc..
  • rivista= nùmene de sa rivista, chene cursivu (l'annanghet in automàticu).
  • volume= nùmeru de su volume de sa rivista in ue s'agatat s'artìculu.
  • nùmeru= nùmeru de sa rivista in ue s'agatat s'artìculu, chene prefissos (chene virguletas).
  • editore = denumenatzione de s'editore de sa rivista.
  • tzitade = tzitade sede printzipale de s'editore de sa rivista (chene wikilink).
  • data= in formadu estèndidu e chene wikilink, pro es. 11 ghennàrgiu 2006.Data intrea de publicatzione.
  • annu = annu de publicatzione (ignoradu si benit impreadu su campu data).
  • mese = mese de publicatzione (ignoradu si benit impreadu su campu data o ignoradu si benit impreadu su campu annu).
  • p= imprea custu paràmetru si cheres tzitare una pàgina sìngula, in cussu casu ìndica su nùmeru de sa pàgina.
  • pp = imprea custu paràmetru si cheres tzitare prus pàginas, in cussu casu ìndica s'intervallu de pàginas (es.: "235-244").
  • limba = si custa est diferente dae su sardu, ìndica sa limba in sa cale est iscritu s'artìculu.
  • ISSN = International Standard Serial Number; impreadu pro identificare periòdicos, comente a publicatziones e rivistas. Pro esempru: "issn=0000-0019".
  • doi = Digital object identifier; pro esempru: "doi='10.1038/news070508-7"; su template verìficat chi incumintzet cun 10..
  • PMID= nùmeru de identificatzione in PubMed, chene prefissu PMID, a esèmpiu: 123456
  • id = paràmetru genèricu pro un'identificadore non prevìdidu dae cussos elencados inoghe in subra, formadu lìberu. (pompia·ti s'elencu de sos còdighes reconnotos).
  • cid = còdighe netzessàriu pro impreare custu template in paris cun su template {{Tzita}}.
  • url = URL de s'eventuale versione in lìnia de s'artìculu.
  • formadu = formadu de s'eventuale versione in lìnia de s'artìculu, a esèmpiu: pdf.
  • atzessu = data de s'ùrtimu atzessu a s'URL de s'artìculu.
  • abstract = Dislindat si su ligàmene esternu batit a un'abstract e no a sa publicatzione cumpleta. Marca su campu cun un'istringa cale si chi siat (es. "x" o "eja"). In custu casu, su ligàmene indicadu in su campu url at a èssere aplicadu a s'istringa Abstract e no a su tìtulu de sa publicatzione.
  • urlarchìviu = URL de un' eventuale versione archiviada de sa rivista in lìnia.
  • dataarchìviu = data de archiviatzione.
  • urlmortu = si s'[URL]] de sa versione chi no est archiviada est galu ativu compila·lu cun "nono".Compila·lu cun "eja" si s'URL originale no est funtzionende e sa versione archiviada no est istada indicada.

(leghenda colores)

{{Tzita publicatzione
|tìtulu = 
|autore = 
|curadore = 
|wkautore = 
|rivista = 
|volume = 
|nùmeru = 
|editore = 
|tzitade = 
|data = 
|annu = 
|mese = 
|p = 
|pp = 
|limba = 
|ISSN = 
|doi = 
|PMID = 
|id = 
|cid = 
|url = 
|formadu = 
|atzessu = 
|abstract = 
|urlarchìviu = 
|dataarchìviu = 
|urlmortu = 
}}

Esèmpios[modìfica su còdighe de orìgine]

Esèmpiu de base
* {{tzita publicatzione | sambenadu=Smith | nùmene=Joseph III | tìtulu=Last Testimony of Sister Emma | rivista=The Saints' Herald | volume=26 | annu=1879 | mese=santugaine | p=289 }}
  • Joseph III Smith, Last Testimony of Sister Emma, in The Saints' Herald, vol. 26, santugaine 1879, p. 289.
Ligàmene a sa versione in lìnia
* {{tzita publicatzione | sambenadu=Smith | nùmene=Joseph III | tìtulu=Last Testimony of Sister Emma | rivista=The Saints' Herald | volume=26 | nùmeru=19 | data=1u santugaine 1879 | p=289 | url=http://www.lavazone2.com/dbroadhu/IL/sain1872.htm#100179 | atzessu=23 martzu 2006 }}
  • Joseph III Smith, Last Testimony of Sister Emma, in The Saints' Herald, vol. 26, nº 19, 1u santugaine 1879, p. 289. URL consultadu su 23 martzu 2006.
Impreu de su paràmetru doi
* {{tzita publicatzione | sambenadu = Giles | nùmene = Jim | tìtulu = Preprint Server Seeks Way to Halt Plagiarists | url = http://www.nature.com/nature/rivista/v426/n6962/full/426007a.html | rivista = Nature | editore = Nature Publishing Group | tzitade = Londra | data= 6 santandria 2003 | pp= 7 | doi = 10.1038/426007a }}
* {{tzita publicatzione | sambenadu=Fowler | nùmene=Martin | wkautore=Martin Fowler | coautores=Kent Beck | tìtulu=Last Testimony of Sister Emma | rivista=The Saints' Herald | volume=26 | annu=1879 | mese=santugaine | p=289 }}
  • Martin Fowler, Kent Beck, Last Testimony of Sister Emma, in The Saints' Herald, vol. 26, santugaine 1879, p. 289.
Indicatzione chi s'artìculu ligadu est un'abstract
*{{tzita publicatzione | nùmene = W. Hugh | sambenadu = Woodin | tìtulu = The Continuum Hypothesis, Part I | rivista = Notices of the AMS | volume = 48 | nùmeru = 6 | annu = 2001 | pp= 567–576 | url = http://www.ams.org/notices/200106/fea-woodin.pdf | abstract= eja}}
  • W. Hugh Woodin, The Continuum Hypothesis, Part I (PDF) (abstract), in Notices of the AMS, vol. 48, nº 6, 2001, pp. 567–576.

Templates ligados[modìfica su còdighe de orìgine]