Honorè de Balzac

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

Ozieri-Stemma.png
Articulu in logudoresu
Ozieri-Stemma.png

Honorè de Balzac

Honorè de Balzac (Tours, 1799 - Parigi, 1850) est istadu unu iscritore.

Biografia[càmbia | edit source]

A pustis de aer publicadu sa prima òpera sua iscrita in versos, Cromwell, un'amigu de famìlia li cussigiat de dassare sa carrera literària. Isse sighit a iscriere ma sena resurtadu. Sa situatzione econòmica sua est mala etotu, galu peus a pustis de su fallimentu de sa tipografia chi aiat comporadu. Pro custu est obrigadu a iscriere sena pasu. Pessende de faghere fortuna, benit a Sardigna pro isfrutare sas iscòrias de sa prata de sas minas de sa Nurra. Dae su biagiu no otenit su chi isperaiat, difatis s'isfrutamentu de sas iscòrias fiat giai istadu assinnadu a su genovesu Pezzi, arribadu in antis suo.

Prenu de amargura andat tando a su Sud de s'ìsula, a Domusnoas, cun s'isetu de otennere s'isfrutamentu de sas iscòrias de sas minas de cue, ma non tenende prus mancu una sesina est custrintu a torrare a Frantza. In una lìtera chi aiat iscritu a sa fèmina sua, Hanska, su 17 de abrile de su 1838, descriet sa Sardigna comente una terra agreste, sena cultivatziones cun òmines bestidos de istratzu e cun fèminas chi faghiant su pane dae sa farina de lande. Una terra desèrtica cun savanas de pramas agrestes e cun cabras in totue chi distruiant totu.

A costagios de custa miseria, descriet biddas cun bestires de richesa manna e cun terrinos cultivados. Duncas una terra prena de cuntraditziones. Dassat s'ìsula tristu e discuntentu ma semper cun s'isperu de torrare pro s'irrichire.