Jump to content

Ad Apostolorum Principis

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu


Ad Apostolorum principis (29 mese de Lampadas 1958) est una entziclica de Papa Pio XII a pitzus de su comunismu e de sa cresia catòlica in tzina. Descrivet persecutziones sistemàticas de is epìscopos, predis, religiosos e chirca de ispiegare a manera cumpria is tentàtivos de su guvernu de istabilire una Cresia Catòlica Patriotica, indipendente de Roma.

Cuntestu[edit][modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa Cresia catolica in Tzina aiat prosperadu in is primos de su 1900, mancari meda ostàcolos. Una gerarchia est istada fraigada in Tzina aberende oportunidades mannas. Ma a pustis sa vitoria comunista in sa gherra tzivile tzinesa, is counidades cristianas sunt istadas destruidas e is missionarios espulsos. Meda pìscamos, predis e òmines e fèminas religiosos, sunt istados impresonados, imbiados in is campos de rieducatzione sutapostos a tortura e protzèssos farsas. Papa Pio XII aiat emanadu in su 1952 s'entzìclica Cupimus Imprimis, in ue issu acusaiat is persecutores e aiat dèfendidu sa Cresia, contra a s'acusa de èssere contra a su pòpulu de sa Tzina. In su 1954, issu aiat publicadu un'àtera Letera Entziclica, Ad Sinarum gentem, in ue issu aiat refudadu is acusas fata contra a is catòlicos in Tzina, afermende ca isosos sunt leales e fideles a su Paisu issoro.

Problemas de oe in die[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

De cussu tempus, sa Cresia in Tzina at dèpidu sutastare a meda prus dificultades. Unu "movimenrtu catolicu patrioticu" est fortzadu pro totu is fideles. "Movimentu pro su patriotismu e sa paghe" ca depet èssere contra custu, in beridae est una frode. Custu sotziu bolet fàghere abratzare gradualmente a is càtolicos is printzìpios de su materialismu àteu. Totus sunt custrintos a aprovare e partetzipare e cussos pìscamos, predis, òmines religiosos, mognas e is fideles in nùmeru considerevole ca no partetzipant sunt giai in presone; predis, òmines e fèminas religiosas, istudiantes ecclesiasticose fideles de totu is edades sunt custrintos a sighire cursos e una seriede cunferentzias e dibatas casi chentza de fine ca durant pro chidas e meses pro indebilitare sa fortza de voluntade sa determinatzione, atressu unu tipu de coercitzione psicologica.