Gaborone

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Coordinatas: 24°39′25″S 25°54′31″E / 24.656944°S 25.908611°E-24.656944; 25.908611

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Gaborone
Posidura in s'istadu

Gaborone est sa capitale de su Botswana. Tenet una populatzione de 231.626 bividores (tzensu 2011), agiomai su 10% de sa populatzione totale de su Botswana, mentras sa sua agglomeratzione acasàgiat 421.907 bividores a su tzensu de su 2011. Casi sa metade de is tzitadinos de su Botswana bivet in intro de 100 chilòmetros de Gaborone. Su tassu de crèschida de sa populatzione de Gaborone est de su 3,4%, su prus artu de s'istadu.

Gaborone City, s'agatat intre is montigros de Kgale e Oodi, a curtzu a su puntu de acosidu de su riu Notwane e su riu Seshane in s'ingrone sud-orientale de su Botswana, e a 15 km dae sa làcana sudafricana. Sa tzitade est serbida dae s'Aeroportu Internatzionale Sir Seretse Khama. Est unu distritu amministrativu a sese, ma est sa capitale de su distretu sud-orientale chi dd'istat a inghìriu. Sa gente de su logu fatu·fatu si riferit a sa tzitade che a Gabs.

Sa tzitade de Gaborone pigat su nùmene de su cabu Gaborone de sa tribù Tlokwa, chi unu tempus cuntrollaiat sa terra in is intòrrios. Sigomente ca non teniat carchi afiliatzione tribale e s'agataiat acanta de s'abba durche, sa tzitade fiat istada progetada pro èssere sa capitale a metade de sos annos '60, cando su protetoradu de su Bechuanaland fiat divènnidu una natzione indipendente.

Su tzentru de sa tzitade est una tiria longa de fainas cumertziales, narada "Main Mall" cun un' àrea a forma de semichircu de ufìtzios guvernativos a estu. Gaborone est una de is tzitades cun crèschida prus lestra de su mundu, e custu at criadu problemas cun s'edilìtzia abitativa e sos acasagiamentos illegales. In su cursu de sos annos '80, sa tzitade s'est fintzas ocupada de gestire de is cuntierras chi si furriaiant torra in su paisu dae Sudàfrica.

Est sa capitale econòmica, non prus sede de su guvernu, de sotziedades medas e de sa Bursa de Botswana. Est fintzas sede de sa Southern African Development Community (SADC), una comunidade econòmica regionale fundada in su 1980.

Si faeddant su Setswana (Tswana), s'inglesu, su Kalanga e su Kgalagadi.

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]