Gustavo Adolfo Rol

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Gustavo Adolfo Rol (Turinu, 20 làmpadas 1.903-Turinu, 22 cabudanni 1.994) est istadu unu sensitivu italianu, intre sos prus cunnotos e cuntierrados de su de XX sègulos.

Sas demustraduras suas, produìdas petzi in cara de istranzos selessionados dae isse, sunt interpretadas dae sos arrimadores suos comente fenòmenos paranormales autèntigos, e dae sos crìtigos comente illusuras produìdas peri tènnigas de prestizadura e in particulare de mentalismu. In tempus de sa bida sua, non fiat istada fata peruna berìfiga suta de cuntrollu sientìfigu, pro s'oponidura de Rol etotu, chi atrogaiat chi sos fenòmenos suos non fiant repitìbiles o isecutàbiles a cumandu.

Biografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Rol naschit in Torinu su 20 de làmpadas de 1.903 dae una famìlia bussante. Babu suo Vittorio est un'abogadu ch'in su 1.909 retzit s'incàrrigu de aberrer e aderetare sa sede de Turinu de sa Banca Cumertziale Italiana. Mama sua est Martha Peruglia, fiza de su Presidente de su Tribunale de Saluzzo. Fradile suo Franco Rol at a esser un'industriale chìmigu e unu pilota automobilencu esitosu.

Rol creschit in un'ambiente ricu e curtu, frechentat zai a zòvanu sas famìlias prus cussideradas de sa tzitade e s'interessat pro sas artes, intrende in relassione cun diferentes artistas e cumintzende luego e pratigare sa pintura e sa mùsiga. In su 1.923, si marcat a sa facurtade de matèrias zurìdigas de s'Universidade de Turinu, in ue s'at a indutorare in su 1.933. Siat s'issèbereru de su cursu universidàriu in deretu, siat sa carrera bancària ch'imprendet in su 1.925, acontessint pro adeguamentu a sas tradissiones familiales. Rol pràtigat inche sas fizales de sa Comit ispartzinadas peri s'Europa: Marsella, Parizi, Londra, Edimburgu e posteriormente Casablanca e Zènova, sunt sas tzitades in ue bivit e traballat.

At a contare in fatu chi at atopadu in tempus de s'abarrada sua in Marsella (1.925-1.926) unu pessonazu, orizinale de Polònia, chi l'amustrat unos cantos zogos cun sas cartas e chi, a sa prima issètigu a pitzos de s'esistèntzia de Deus, s'at a cumberter e s'at a retirare a unu cumbentu a pustis de assister cun Rol etotu a unu sanamentu in Lourdes, ch'in unu primu mamentu aiat abaliadu comente mistifigadura manna. In fatu de custu atopu, Rol profundizat sos istùdios suos ispirituales e elàborat una teoria de creze metafìsiga a subra de s'assotziadura intre sonos, colores e àteros elementos.

In su 1.927, in Parizi, iscriet: “Apo iscobertu una leze terrorosa chi relassionat su colore birde, sa de chimbe notas musigales e su calore. Apo pèrdidu s'alligria de biver. Sa potèntzia mi ponet timòria. No apo a iscrier prus nudda”. Dae custu mamentu, colat peri una crisis de bida, finas a su puntu de si retirare a unu cumbentu.

Azuadu dae mama sua, torrat a sa bida laiga e cumintzat a realizare sas demustraduras suas pròpias. Moende cun sos annos trinta, sa numenada sua s'ispainat in sos tzìrculos aristocràtigos, curturales e polìtigos. L'atribuint atopos cun pessonazos de s'ambiente de sa polìtiga, intre sos cales Benito Mussolini, de s'ispetàgulu, de s'arte e de sa sièntzia, in unos cantos casos no documentados. Intames, sunt constatadas, in mesu de àteras, s'amistade cun Federico Fellini, Franco Zeffirelli, Cesare Romiti e sa frechentadura de sa famìlia Agnelli. Sende gasi, Rol mantenet semper unu perfilu recatadu e cumparet rarat bias pubrigamente.

Morit su 22 de cabudanni de 1.994 in s'ispidale San Giovanni Battista “Molinette” de Turinu. Sas chinisas suas discansant in sa tumba familiale de San Secondo di Pinerolo, sa bidda sua de orìzine.