Hong Kong

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Coordinatas: 22°16′42″N 114°09′31″E / 22.278333°N 114.158611°E22.278333; 114.158611

Flag of Sardinia, Italy.svg
Articulu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Bista subra Hong Kong
Bandera
Posidura in relatu a sa Tzina

Hong Kong (pr. cantonesa [hœːŋ˥.kɔːŋ˧˥]; in mandarinu 香港S, XiānggǎngP, literalmente "portu perfumadu") est, comente Macau, una regione amministrativa ispetziale de sa Tzina.

Situada in sa costera meridionale de sa Tzina intra de su delta de su riu de sas Perlas e su Mare Tzinesu Meridionale, sa tzitade est famada pro sa skyline poderosu e pro su portu naturale funduru. Cun una subrafache de 1.104 km2 (aprossimadamente comente sa Tzitade metropolitana de Casteddu) e una populatzione de sete milliones de persones, Hong Kong est una de sas àreas prus densamente pobuladas de su mundu. Su 95% de sa populatzione de Hong Kong est de etnia tzinesa, mentras su chi abarrat 5% pertenet a unos àteros grupos. Su grupu ètnicu tzinesu majoritàriu de sa tzitade, sos Han, tenet orìgine printzipalmente in sas tzitades de Canton e Taishan in sa provìntzia de su Guangdong, chi s'agatat a curtzu de Hong Kong.

Hong Kong fiat fata colònia de s'Impèriu britànnicu a pustis de sa prima gherra de s'Òpiu (1839-1842). Originàriamente limitados a sa sola Ìsula de Hong Kong, sas làcanas de sa colònia fiant istèrridas, in su 1860, fintzas a inclùere sa penìsula de Kowloon e a pustis àteros territòrios in su 1898. Sa regione est istada a fatu brevemente ocupada dae su Giapone durante sa gherra de su Patzìficu, pro torrare a pustis in suta de su controllu britànnicu, acabadu in su 1997 cando sa Tzina nd'at torradu a balangiare sa supervisione. S'istòria de Hong Kong at influentziadu sa cultura sua - chi fatu·fatu est descrita comente "s'Oriente chi atobiat s'Otzidente" - e su sistema educativu chi at persighidu su sistema inglesu finas sas reformas atuadas in su 2009.[14]

In base a su printzìpiu "una Tzina duos sistemas", Hong Kong possedit unu sistema polìticu diferente de sa Tzina continentale.[15] Su funtzionamentu de sa magistradura indipendente dae su istadu funtzionat segundu su modellu de ordinamentu giurìdicu de su Common law. Sa Hong Kong Basic Law, su documentu costitutivu suo, istabilit chi sa regione godet de unu gradu artu de autonomia in totu sos aspetos, foras chi in sas relatziones èsteras e in sa defensa militare.[18][19] Noantimes Hong Kong possedit unu sistema multipartiticu ricu, unu eletoradu minore cuntrollat sa metade de sa legislatura sua. Su Chief Executive of Hong Kong (Capu Esecutivu de Hong Kong), su capu de su guvernu, est seberadu dae unu comitadu eletorale chi bàriat dae 400 a 1.200 membros, unu sistema chi at a èssere in vigore pro totu sos primos 20 annos de domìniu tzinesu.

Hong Kong est unu de sos tzentros finantziàrios internatzionales prus importantes de su mundu e bantat economia isvilupada capitalistica basada subra su setore de sos serbìtzios e caraterizada dae unu bassu imponimentu fiscale e de su lìberu iscàmbiu. Sa moneda, su Dollaru de Hong Kong, est sa de oto monedas prus iscambiadas a su mundu. Sa farta de logu e su nùmeru de bividores e de infrastruturas creschende, ant portadu sa tzitade a tènnere una densidade manna de fàbricos, faghende·nche sa tzitade prus verticale de su mundu. Is tzitadinos de Hong Kong bantant unu de sos rèditos peròmine prus artos a su mundu. Sa densidade at portadu fintzas a s'isvilupu de una retza avantzada de trasportos pùblicos. Sos tzitadinos chi nde gosant sunt superiores a su 90%, su perchentue prus artu de su mundu. Hong Kong mentenet posiduras artas in numerosas classìficas internatzionales. Pro esempru, in sa libertade econòmica, in sa cumpetitividade econòmica e finantziària, in sa calidade de sa vida, in su cuntrastu a sa corrutzione e in s'inditu de isvilupu umanu, sa regione est semper classificada in sas primas posiduras. Segundu sas istimas siat de s'ONU siat de s'OMS in su 2012 Hong Kong at tentu su prus longu isperu de vida de cale chi siat àtera regione de su mundu.

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]