Innetafumajolos
S'innetafumajolos est un'impita nàschida unos cantos sègulos a como. In Itàlia, che in s'abarru de s'Europa, pro fagher custu traballu si leaiant pitzinnos e piseddos dae sas famìlias, o puru pedidores o òrfanos. Sa caraterìstiga chi custos piseddos deviant possuer fiat a esser meda lanzos pro poder intrare in manera azuventada a su tubu murru e l'innetare. Su Badde Vigezzo, chi s'agatat in Peemonte, est naradu su badde de sos innetafumajolos pro su nùmeru mannu de piseddos chi fiant emigrados a s'Europa de su nordu, mescamente intre su milliseighentos e su milliseteghentos. Est in cussu badde chi s'isvilupat onzi annu sa cuntzentradura internassionale de sos innetafumajolos.
A dies de oe, s'innetafumajolos est responsàbile de s'interventu de manutentura, duncas in prus de s'imbrustiadura sintzilla de sos cundutos, devet realizare su controllu de s'istadu de mantenimentu de su sistema tirafumos, sos anomalismos eventuales, e prus chi totu nde devet garantire s'eficàssia e sa capatzidade. Petzi sa manutentura ordinària cuntzìbida in custa manera prebenit sos fogos e sos abenenamentos dae monòssidu de carvòniu.
Su fumajolu, mezus naradu su sistema tirafumos, devet esser innetadu atzedende a ambas istremidades de su sistema: su terminale in sa cobertura e su foghile in intro de su bividorzu. S'abachetadura de sos cundutos podet esser realizada impreende duas tènnigas dae susu chirru a zosso o s'imbesse. Sos trastes pro s'innetadura sunt mudados in sos ùrtimos annos. Una die s'infilaiat una corda peri su cucumenale e, addaghi arribaiat a su foghile, li si ligaiat un'atzora de ruos o grùspinu e unu cabu de una corda de sa matessi longària e a pustis, unu subra e unu suta, s'istrisinaiat a susu e a zosso. Oe, intames, custa impita est mudada: est prebidu unu cuntrollu preventivu a mèdiu de teleispetura, sa zinzilladura de sas aberturas in intro de sos aposentos, s'atzessu a sa cobertura in seguràntzia, s'abachetadura a mèdiu de imbrùstias adeguadas in su materiale, sa tostura e sa forma, istrisinadas peri unu pesu iscudidore o pèrtigas fressìbiles torinadas una in fatu de s'àtera, e finarmente sa remoidura e sa dissipadura de su fumàdigu. Su rasigadore cràssigu de palas est unu pagu in disimpreu, sende chi sa formadura de depòsitos catramenosos chi dimandent s'utilizadura de su traste naradu fiat tìpiga de sos foghiles mannos abertos chi, pro neghe de su rennimentu issoro iscassu a beru, s'impreant semper prus pagu.
A su cumintzu, s'innetafumajolos realizaiat petzi sas operaduras de innetadura in su sentidu de manutentura ordinària de sos sistemas tirafumos, sena assuntare peruna responsabilidade in contu de su funtzionamentu issoro in antis e/o a pustis de su traballu. In Itàlia, in custu sentidu, su còdighe tzivile prebidet su cuidadu profissionale e duncas si devent aprigare sas normas UNI ispetzìfigas pro onzi domìniu de aprigadura. Pro isempru, pro sas installaduras tèrmigas esistit s'incapatzitamentu a sa manutetura e s'installadura de sos sistemas in ue devent operare (D.M. 37/'08).
Sa situassione est diferente in Alemània, in ue pro una leze de su 1.936 sos possedidores de unu fumajolu non podent realizare s'innetadura pessonarmente, si nono chi pro l'innetare devent mutire un'innetafumajolos. In Alemània, sos innetafumajolos teniant una casta de monopòliu, est a narrer chi onzi bighinadu fiat assinnadu a un'innetafumajolos; in su 2.008, sa leze est istada modifigada, eliminende in cuntzetu teòrigu sa situassione monopolista narada.