Aba: diferèntzias tra is versiones

Jump to navigation Jump to search
17 bytes added ,  8 months ago
no edit summary
(Image)
No edit summary
 
[[File:Michael Melgar LiquidArt resize droplet.jpg|thumb|right|]]
 
{{Variant|LOG}}Cumpostu lìcuidu ki tenet sa [[Molècula|molecola]] formada dae duos àtomos de [[idrogeno]] e unu de [[ossìgenu]], netzessàriu pro protzéssos kìmicos meda siat in su mundu orgànicu ki in cussu mineràle.
 
S'aba leat formas diversas in sa naturalesa. A s'istadu solidu est nodida comente biddìa o astragu, a s'istadu gassosu est connota comente papore acueu. Sunt connotas finas ateras duas formas solidas, sa de s'astragu bidriosu e sa de su solidu amorfu, no cristallinu, simizante a su 'idru.
A subra de tzertos balores de temperadura e pressione (nados criticos), ki sunt pro s'aba 647 K e 22,064 × 106 Pa, s'aba etotu nk'intrat in d'unu istadu nadu supercriticu, in ue aunidos de aba ai s'istadu simil-licuidu curren a intro una fase de simil-papore.
 
S'[[aba pesante]] est aba in ue sos [[atomoÀtomu|atomos]]s de idrozenu sunt bistados sostituidos dae su [[deuteriu]], s'isotopu sou ki at [[pesu atomicu]] 2 [[uma]]. Su cumportu kìmicu sou est azummai uguale a su de s'aba; agatat aplicu comente mediu pro allentare sos neutrones emitidos dae sa [[fissione nucleare]].
 
== Abbaida finas ==
10,086

edits

Menu pro navigatzione