Istrobu Ossessivu-Compulsivu

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

Flag of the Italian region Sardinia.svg
Articulu in LSC
Flag of the Italian region Sardinia.svg

S'apretu a si samunare fatuvatu is manos e su pro s'igiene in generale est unu sìntomu intre de is prus comunos de su DOC

S'istrobu ossessivu-compulsivu, o incurtzadu DOC, naradu fentzamentas sìndrome ossessivu-compulsiva est unu cuntronu psichiàtricu chi si podet iscerare pro manna bariedade de formas, ma est semper caraterizadu de una farta de cuntrollu in su tènnere condutas o faghere pentzamentos pretzisos.

Is pentzamentos, chi sunt intrusivos, sunt bìvidos cun ànsia e sufferèntzia manna e is condutas compulsivas - no in totus is casos postas in atu - tenent iscopu de fàghere calare su discumbènidu chi nde cussighit.

Insertadu in su DSM-IV-TR (su manuale diagnòsticu de is istrubos mentales) intre sos istrobos d'ànsia, est intames cunsideradu de medas istudiosos una entidade autònoma e iscerada, sende chi fintzas sa respusta a is fàrmacos ansiolìticos est iscarsa.

S'iscoberta de fàrmacos profetosos in su tratamentu, at mudadu is bisuras subra custu problema neurològicu e at ghiadu chircas noas pro nde pòdere connòschere is causas e agatare tratamentos noos e prus ispetzìficos.

Is ossessivos-compulsivos, mancari a tenora sa graesa de su problema, sunt in sa prus parte de is casos abistos de sa cunditzione issoro, chi bivent cun sensu de curpa e pagu cunfiantza in issos etotu. Àteras bortas punnant prus a imminorigare, giustificare o fintzas denegare de tènnere perunu problema.

Epidemiologia[modìfica | edit source]

Si carculat chi su 2-3% de sa populatzione sunfrat de disturbu ossessivu-compulsivu. A causa de sa manera personale de bìvere s'istrubu e de sa timoria de èssere giuigados est dàbile chi siant medas is chi si cuant e duncas is peschentos diant pòdere èssere majores. Nde cussighit chi fintzas unas 50 pessones subra 100 partzidos intre mannos, adolescentes e pipios nde potzant èssere affetos in carchi mesura.

S'OMS, organizazione mundiale de sa sanidade, ponet sa DOC intre is 5 disturbos psichiàtricos prus fitànios e intre is primos 20 prus imbalidantes.

Comorbididades[modìfica | edit source]