Keanu Reeves

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Articulu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Keanu Reeves in su 2013

Keanu Reeves (Beirut, Lìbanu, 2 de cabudanni de su 1964) est un'atore canadesu de tzìnema e televisione.

Atzedet a sa fama cun Point Break, a su reconnoschimentu cun Speed e divenit un'isteddu mundiale pro su ruolu suo de Neo in Matrix. In manera parallela in sa carriera sua de atore, est istadu bassu in su grupu grunge Dogstar de 1991 a 2002, e prus de reghente in su grupu Becky.

In s'emissione Entertainment Tonight su 2006, Keanu Reeves est istadu inclùdidu in su «Top 10 de sos isteddos prefertos dae sos Americanos». Su 31 de ghennàrgiu de su 2005, at retzidu un'isteddu in sa Passigiada de sa fama in Hollywood.

Biografìa[1][modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Pitzinnia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Keanu Reeves est naschidu in Beirut, ue traballaiat mama sua, s'inglesa Patricia Bond (naschida Taylor), cando at connotu babbu suo, Samuel Nowlin Reeves, Jr., unu geòlogu americanu cun orìgines hawaianu e tzinesu.

Babbu suo traballaiat comente a operaju non cualificadu e est istadu detentu in Hawaii in s'aeroportu internatzionale de Hilo pro tràficu de eroina (su babbu de Keanu at cunfirmadu custu in un'intervista de 2001). At abbandonadu s'isposa sua e sa famìlia sua cando Keanu teniat 3 annos, e custu non tenet in die de oe perunu cuntatu cun issu. Keanu porta custu nùmene pro tziu suo, Henry Keanu Reeves. Keanu est una paràula hawaiana chi signìficat "brisa frisca subra sas montagnas" chi si pronùntziat in manera fonètica ki-a-nu. Cando Keanu est arribadu a Hollywood, s'agente suo pensaiat chi su nùmene suo fiat tropu esòticu, e aici durante sos cumintzos de sa carriera sua a bias essit a sos crèditos comente a K.C. Reeves.

Keanu Reeves tenet una sorre biològica narada Kim (naschida in Austràlia su 1966) chi est istada tocada dae leutzemia a su cumintzu de sos annos 1990. In prus, pro parte de mama sua, tenet una sorre de un'ala, Karina Miller (naschida a Toronto su 1976) e de su costàgiu de babbu suo una àtera sorre de un'ala de nùmene Emma Rose Reeves (naschida su 1980 in Hawaii).

Keanu Reeves tenet una pitzinnia gaddinosa tramudende·si a s'ispissu e bivende cun diversos bìdrigos. Babbu e mama suos si sunt divortziados in su 1966. Mama sua est divenida disegnadora. Sa famìlia s'est tramudada in Austràlia e a pustis in New York. In cue at connotu e s'est cojuadu cun Paul Aaron, unu diretore de Broadway e de Hollywood. Sa pariga s'est tramudada a Toronto, ma s'est divortziada su 1971. Sa mama de Keanu s'est cojuada tando cun Robert Miller, unu promotore de rock, su 1976, ma sa pariga si divòrtziat su 1980. Su de bator de sos maridos suos, Jack Bond, fiat perruquer. Custu cojuiu at acabadu su 1994.

Keanu est creschidu mescamente a Toronto. In mancu de chimbe annos, at istudadu in bator istitutos diferentes, includende·nche s'iscola de artes de Etobicoke, de sa chi prus tardu at a èssere catzadu. Keanu lughiat prus in s'hockey subra astra chi in sos istùdios, dae chi fiat dislèssicu. Faghiat de portieri. S'iscuadra sua l'at postu comente a motivu «su muru» e l'at seberadu comente su giogadore mègius. Keanu afirmat chi sognaiat si cunvertire in unu giogadore olìmpicu defensende sos colores de su Canadà. No otenende mai su diploma suo de istùdios, at abbandonadu s'istitutu.

Carriera[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Isteddu de Keanu Reeves in sa Passigiada de sa Fama (Hollywood)

Keanu comintzat sa carriera sua de atore in s'edade de noe annos. Essit a sa produtzione Damn Yankees. A sos 15 annos, faghet de Mercutio a Romeu e Julieta, tragèdia romàntica a su teatru de Leah Posluns. Keanu at comintzadu a s'ischermu grandu in una sèrie còmica de sa CBS, Hangin'in. A su cumintzu de sos annos 1980, at aparèssidu in publitzidade (distachende una pro sa Coca-Cola), curtzumetràgios comente unu dramma de sa NFB One Step Away e a sa fine s'èsitu de cultu de Brad Fraser Wolf Boy. Su 1984, faghet in sa sèrie Going Great.

Su primu film nòdidu de Keanu est istadu Youngblood, unu film subra s'hockey subra astra de Peter Markle, a su chirru de Patrick Swayze e Rob Lowe, chi est istadu furriadu in su Canadà. Faghiat de portieri quebequès. Pagu tempus a pustis de s'essida de su film, martza in Los Angeles. Paul Aaron, diretore de televisione, aiat cumbintu Erwin Stoff de èssere s'agente de Keanu. Stoff at coproduidu prus tardu calicuna de sas sete pelìculas.

A pustis de carchi ruolu minore, unu pabiru prus importante si presentat su 1986 a River's Edge. A pustis de s'èsitu de su film, at passadu su fines de sos annos 1980 aparessende in unu nùmeru tzertu de film de giovaneddos, includende Permanente Record, e sa cummèdia de èsitu de 1989, Bill & Ted's Excellent Adventure, cun su sighimentu suo su 1991 Sas Aventuras de Bill e Ted. Custu pabiru at marcadu meda Keanu. At indicadu chi «teniat s'abitùdine de tènnere pesàdighes in sos cales Ted «at interpretadu Ted» subra sa losa mea». S'ammustrat in su matessi perìodu in un'adatamentu de Sas amighèntzias perigulosas de Stephen Frears.

A su cumintzu de sos annos 1990, Keanu comintzat a essire dae su perìodu suo de film pro giovaneddos. At aparèssidu in film de atzione comente a Point Break. Giai balore seguru de Hollywood, Keanu Reeves intentat fuire a s'immàgine de giòvanu sex-symbol, chi si l'agantzat a sa pedde, e de si bìnchere su reconnoschimentu furriende suta sa diretzione de diretores famosos: Gus Van Sant a My Own Private Idaho ue incarnat unu giòvanu acomadat a su chirru de River Phoenix, Francis Ford Coppola a Dràcula de Bram Stoker, Kenneth Branagh a Meda sonidu pro nudda o puru Bernardo Bertolucci a Little Buddha.

Su 1994, cumpartzit su cartellu de Speed cun Sandra Bullock chi li batit unu reconnoschimentu internatzionale. Custu èsitu est sighidu dae carchi fallimentu cummertziale, comente a Walk in the Clouds, o puru su thriller de atzione Chain Reaction de Andrew Davis. Est istadu cumpàngiu de Al Pacino a Cuncordare cun su diàulu, una thriller de Taylor Hackford chi revisita sa paristòria de Faust.

Su rivolutzionàriu Matrix de sos frades Wachowski dat una noa surbiada in sa carriera sua. Custa òpera mastra de efetos ispetziales est unu de sos prus grandu èsitos mundiales de s'annu 1999. Ant a sighire àteros duos episòdios, Matrix Reloaded e Matrix Revolutions (2003), ue at a torrare a pigare su ruolu de Neo.

Partinde dae 2000, Keanu Reeves detzidet interpretare malos pitzocos interpretende un'assassinu in sèrie a The Watcher de Joe Charbanic, gasi comente unu maridu violentu a The Gift de Sam Raimi. Incarnat su 2001 s'allenadore de un'iscuadra giòvana de baseball a Hardball. Cun Constantine, s'atore interpretat custa bia un'esorcista fumadore e depressiu.

Su 2006 traballat in A Scanner Darkly chi retzit bonas crìticas. Agatat Sandra Bullock su 2006 in sa romàntica Sa domo de su lagu de Alejandro Agresti.

Su 2008, interpretat sos personàgios de Tom Ludlow a Street Kings e de Klaatu in The Day the Earth Stood Still. Su freàrgiu de su 2009 The Private Life of Pippa Lee - in su cale Keanu aparesset a su chirru de Robin Wright, Julianne Moore, Alan Arkin, Winona Ryder, Maria Bello, Monica Bellucci, Zoe Kazan, Ryan McDonald, Blake Lively, Robin Weigert - est istadu presentadu a su Fèstival Internatzionale de Tzìnema de Berlinu.

Vida privada[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Durende guasi unu deghènniu, Keanu Reeves biviat in domos afitadas e albergos e fiat residente de su Castell Marmont. At comporadu sa prima domo sua in sos Hollywood Hills de Los Angeles su 2003, e tenet ecuamente un'apartamentu a curtzu de Tzentrale Park West in New York.

Cun totu chi naschidu in su Lìbanu, Keanu Reeves no est unu tzitadinu libanesu, babbos suos non sunt libanesos. Est tzitadinu canadesu naturalizadu chi possedet ecuamente sa tzitadinàntzia americana e britànnica pro su deretu de sàmbene.

Keanu Reeves mai est istadu cojuadu. Su nadale de su 1999, s'amiga sua Jennifer Syme de 27 annos de edade, at dadu a lughe una fìgia naschida morta. S'abrile de su 2001, Syme est morta in un'intzidente de vetura. Est istada interrada a su chirru de fìgia sua in su Westwood Village Park Cemetery in Los Angeles, in Califòrnia.

Su 2008, Keanu Reeves est istadu acusadu dae sa paparazzi Alison Silva de l'àere fertu cun suo Porsche: custa reclamaiat 700.000$ de indennizos. Su protzessu at duradu mancu dae un'ora, ca totu sos dòighi giurados at refudadu su casu e at dadu sa resone a s'atore.

Si li sunt atribuidos medas relatziones cun sas cumpàngias suas de film comente Charlize Theron (Cuncordare cun su diàulu, Sweet November) o puru Carrie-Anne Moss (Matrix) ma sos abbolotos mai sunt istados fundados.

Su mègius amigu suo fiat River Phoenix, mortu de una sobredosi su 1993 a su Viper Room.

Filmografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sos film suos prus distacadas sunt[2]

Tzìnema[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • 1985: One Step Away, de Robert Fortier
  • 1986: Brotherhood of justice, de Charles Braverman
  • 1986: Flying, de Paul Lynch
  • 1986: Youngblood, de Peter Markle
  • 1986: River's Edge, de Tim Hunter
  • 1988: The Night Before, de Thom Eberhardt
  • 1988: Permanente Record, de Marisa Silver
  • 1988: The Prince of Pennsylvania, de Ron Nyswaner
  • 1988: Sas amighèntzias perigulosas (Dangerous Liaisons), de Stephen Frears –- su cadderi Danceny
  • 1989: Bill & Ted's Excellent Adventure, de Stephen Herek
  • 1989: Parenthood, de Ron Howard
  • 1990: T'amo finas a sa morte (E Love You tonu Death) , de Lawrence Kasdan
  • 1990: Tune in Tomorrow…, de Jon Amiel
  • 1991: Captivated '92: The Video Collection, de George Lucas (vìdeu) (tretu Rush, Rush)
  • 1991: Providence, de David Mackay
  • 1991: Li narant Bodhi (Point Break) , de Kathryn Bigelow
  • 1991: S'al·lucinant biàgiu de Bill e Ted (Bill & Ted's Bogus Journey), de Peter Hewitt
  • 1991: My Own Private Idaho, de Gus Van Sant
  • 1992: Dràcula de Bram Stoker, de Francis Ford Coppola
  • 1993: Much Ado About Nothing, de Kenneth Branagh
  • 1993: Su club de sos mutants (Freaked), de Tom Stern e Alex Winter
  • 1993: Issas puru s'iscorant, de Gus Van Sant
  • 1993: Su minore buda (Little Buddha), de Bernardo Bertolucci
  • 1994: Speed, de Jan de Bont
  • 1995: Johnny Mnemonic, de Robert Longo
  • 1995: A Walk in the Clouds, de Alfonso Arau
  • 1996: Chain Reaction, de Andrew Davis
  • 1996: Feeling Minnesota, de Steven Baigelman
  • 1997: The Last Time E Committed Suicide, de Stephen T. Kay
  • 1997: Cuncordare cun su diàulu (The Devil's Advocate), de Taylor Hackford
  • 1999: Matrix (The Matrix), de sos frades Wachowski
  • 1999: Mi and Will, de Melissa Behr e Sherrie Rose
  • 2000: The Replacements, de Howard Deutch
  • 2000: The Watcher, de Joe Charbanic
  • 2000: The Gift, de Sam Raimi
  • 2001: Sweet November, de Pat O'Connor
  • 2001: Hardball (Hard Ball), de Brian Robbins
  • 2003: Matrix Reloaded (The Matrix Reloaded), des frades Wachowski
  • 2003: Matrix Revolutions (The Matrix Revolutions), des frades Wachowski
  • 2003: Cando mancu ti l'isetas (Something's Gotta Give), de Nancy Meyers
  • 2005: Video Hits: Paula Abdul, de Stephan Wuernitzer (vìdeu) (tretu Rush, Rush)
  • 2005: Thumbsucker, de Mike Mills
  • 2005: Constantine, de Francis Lawrence
  • 2006: A Scanner Darkly, de Richard Linklater
  • 2006: Sa domo de su lagu (The Lake House), de Alejandro Agresti
  • 2008: Street Kings, de David Ayer
  • 2008: The Day the Earth Stood Still – Klaatu
  • 2009: Sas Bias privées de Pippa Lee de Rebecca Miller
  • 2010: Henry's Crime
  • 2012: Generation Um...

Televisione[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • 1985: Night Heat (sèrie TV) (episòdiu Necessary Fortzo)
  • 1985: Letting Go, de Jack Bender
  • 1986: Brotherhood of Justice, de Charles Braverman
  • 1986: Act of Vengeance, de John Mackenzie
  • 1986: Young Again, de Steven Hilliard Stern
  • 1986: Under the Influence, de Thomas Carter
  • 1986: Babes in Toyland, de Clive Donner
  • 1987: Trying Times, de Sheldon Larry e Jonathan Demme (sèrie TV) (episòdiu Moving Day)
  • 1989: Life Under Water, de Jay Holman
  • 1989: The Tracey Ullman Ispetàculu, de Ted Bessell e Arte Wolff (sèrie TV) (episòdiu Two Lost Souls)
  • 1990: Bill & Ted's Excellent Adventures, de Gordon Hunt (sèrie TV) (boghe)
  • 1991: The Word, de Julia Knowles e Luke Campbell (sèrie TV) (episòdiu 2 de s'istajone 2)
  • 2003: The Great Warming, de Judith Dwan Hallet

Prèmios[3][modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • 1991: MTV Movie Awards a s'atore mègius pro Point Break
  • 1995: MTV Movie Awards a su duo mègius (Sandra Bullock pro Speed)

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. «biografia de Keanu Reeves». The New York Times.
  2. «Filmografia de Keanu Reeves». The New York Times.
  3. «Keanu Reeves, premius». The New York Times.

Ligàmenes esternos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]