Usuàriu:Stefreccia/Edinburgh (1)

Edimburgu (/ˈɛdɪnb(ə)rə/ (Template:IPAc-en; Template:Lang-gd Template:IPA-gd; Template:Lang-sco) est sa capitale de Iscotzia. S'agattat in su Lothian, in sa riva sud de su Firth of Forth.

Reconnòschidu sa capitale de Iscotzia de su XV sèculu, est sa sede de su Guvernu Iscotzesu, su Parlamentu Iscotzesu e sa Curtas Suprema Iscotzesa. Su Palace of Holyroodhouse est sa residèntzia ufitziales de sa Monarchia Iscotzesa. in manera istòrica ala de sa Contea de Midlothian, Sa tzita est istada a longu unu tzentru de imparu, ispetzialmente in meighina, diritu iscotzesu, literadura, sièntzias e ingegneria. Est su segundu majore tzentru econòmicu de su Rennu Unidu (a pustis de Londra) e is atratziones turìsticas e culturales l'ant torrada sa segunda destinatzione turìstica prus famada de su Rennu Unidu, atirende prus de unu millione de visitatori cada annu.

Edimburgu est sa segunda tzitade prus populosa de su Rennu Unidu.

Sa tzita acasàgiat cada annu s'Assèmbleat generale de sa crèsia de Iscotzia. Est sede de istitutziones natzionales comente a su Museu Natzionale de Iscòtzia, sa Libreria Natzionale de Iscòtzia e sa Galleria Natzionale Iscotzesa. S'Universidade de Edimburgu, fundada in su 1582 e oras una de is bator presentes in tzita, at balangiadu sa 23*esima positzione in su QS World University Rankings in su 2018. Sa tzitade est fintzas famada pro su Fèstival Internatzionale de Edimburgu e su Fringe, su fèstival de arte internatzionale annuale prus mannu de su mundu. Is sitos istòricos cumprendent su Casteddu de Edimburgu, su palatzu de Holyroodhouse, is crèsias de San Giles, Greyfriars e Canongate, e sa Georgian New Town, costruida in su XVIII sèculo. Ambas s'Old Town e sa New Town figurant tra is sitiados Patrimoniu de s'Umanidade UNESCO.

Etimologia

"Edin", sa raighina de su nùmene de sa tzitade benit siguramente de orìgines tzèlticas, de sa limba cumbrica o una variante parlata sua de is primos pòbulet abitantes de s'àrea, una tribù connota dae is Romanos cun su nùmene de Votadini, e prus tardet comente a Gododdini.Paret derivet de su nùmene de Eidyn, logu mentovadu in su poema èpicu iscritu in antigu gallesu Y Gododdin.

Su poema tzitat Din Eidyn, unu fortinu in unu cùcuru in su territòriu de su Gododdin. Sa mudada in sa nomenclatura de Din Eidyn a Edimburgu isprica comente a sa limba locale est colada dae Cumbrico a Inglesu Antigu, sa limba germànica de su Rennu de sa Bernicia chi s'at difùndidu in s'àrea de sa metade de su VII sèculos e est retentu s'antepassadu de s'Iscotzesu modernu. S'elementu tzèlticu Din est rùidu pro èssere sostituidu dae cuddu de Inglesu Antigu Burh. Sa prima proa documentada de su burgu medievale est una bubbulica Bera de Re Davide I, datada giai 1124-1127, cun sa cale cuntzedet una fatoria in burgo meo de Edenesburg a su Priore de Dunfermline.

In su Gaèlicu modernu sa tzitade est mutida Dùn Èideann (narada Dunedin de is faeddadores inglesu).

Istòria

Edade antiga

Su prus antigu insediamentu umanu in s'àrea de Edimburgu est istadu iscobertu a Cramond, ue sunt istados agatados repertos de un'acampamentu mesoliticu chi torrat a artziare a su 8500 a.C. Sunt istados agatados repertos de s'ùrtima Edade de su Brunzu e de su Ferru a Castle Rock, Arthur's Seat, Craiglockhart Hill e Pentland Hills.

Cando is Romanos sunt arribbados in sa regione de s'atuale Lothian a sa fine de s'I sèculu, ant agatadu una tribù tzèltica a sa cale ant dadu su nùmene de Votadini.In unu momentu istòricu pretzedente su de VII sèculos su pòpulu de is Goddodin, podet dare discendentes de is Votadini, at costruidu in su territòriu de s'atuale Edimburgu sa fortilesa de Din Eidyn (o Etin). Nointames su logu cabale non siat istadu identificadu, paret chi aerent seberadu una positzione de controllu comente a Castle Rock, Arthur's Seat o Carlton Hill.

In su 638 sa fortilesa de Gododdin fiat acometada dae s'esèrtzitu de Re Osvaldo de Nortumbria, duncas su controllu de su Lothian est coladu a is Angli. S'influèntzia issoro at duradu pro is imbenientes tres sèculos, finas su 950 cando in suta de sa reggenza de Indulf, fìgiu de Costantinu II, su "burh" (fortilesa) est bènnidu abbandonadu dae is Iscotzesos. De cussu momentu in posca at abarradu in suta de su controllu issoro.

Su burgu reale est bènnidu fundadu dae re David I in s'in antis ala de su XII sèculos in su territòriu de propiedade de sa Corona, ma sa data pretzisa no est connota. De metade de su XIV sèculos, s'istòricu frantzesu Jean Froissart l'at descrita comente a sa capitale de s'Iscòtzia (1365 giai) e James III (1451-88) l'at definida in su XV sèculos "su printzipale burgu de su Rennu Nostru". Nointames sa destruidura causada dae un'atacu de is Inglesos in su 1544, sa tzitade a bellu s'at torradu a cumintzare e est istadu su tzentru de is eventos de sa Reforma Iscotzesa in su de XVI sèculos e de sa gherra de is Covenant in su de XVII sèculos.

XVII sèculos

In su 1603 Re James VI de Iscòtzia est artziadu a su tronu, uninde is regnos de Iscòtzia e Inghilterra, ma s'Iscòtzia at abarradu a totu is efetos unu Rennu separadu. In su 1638 su tentativu de Charles I de introduire sa reforma de sa Crèsia Anglicana in Iscòtzia at adobiadu una tosta opositzione presbiteriana, culminando in is cuntierras de sa Guerra de is Tres Regnos. Su suportu iscotzesu a sa restauratzione de Charles Stuart in su tronu de Inghilterra s'at risòlvidu in s'ocupatzione de Edimburgu a banda de s'armada Inglesa de su Commowealth, promòvidu dae Oliver Cromwell in su 1650.

In su de XVII sèculos, is làcanas de Edimburgu fiant àncoras signados dae is muros difensivos de sa tzitade. De cunsighèntzia, sa chi creschet populatzione de sa tzitade est bènnidu massada creschende s'artària de is domos. Edifìtzios de 11 pranos o prus fiant comunos e so istados descritos comente a is precursori de su grattacielo modernu. Sa majore ala de custas betzas istruturas est istada sostituida dae is edifìtzios prevalentemente vitorianos presentes in su tzentru istòricu de oe.

XVIII sèculos

Posca a su Tratadu de s'Unione de su 1706, is parlamentos de inghilterra e scozia ant ratificadu s'Atu de s'Unione in su 1706 e 1707 de pare a pare, uninde·si in su Rennu de Bretagna Manna de su 1 maju 1707. De cunsighèntzia su parlamentu de scozia est bènnidu atacadu a cussu inglesu pro formare su parlamentu de Bretagna Manna, chi teniat sede a Westminster, Londra. A s'Unione s'ant opostu medas iscotzesas chi ant pesadu in sa tzitade.

In s'in antis metade de su de XVIII sèculos, nointames sa prosperidade evidentziada dae su chi creschet importu de tzentru bancàriu, Edimburgu fiat descrita comente a una de is tzitades de Europa prus pobuladas, gremite e malesanas. Is visitatores fiant corfidos dae comente a diferentes classes sotziales cumpartziant s'ispàtziu urbanu, a bias fintzas is pròpiu edifìtzios; nointames custu, s'atuaiat una bènnida de segregazione sotziale, ue is artisanos e is cummertziantes ocupaiant is cantinas e is taulados, de su costu de afitu prus bassu, mentras sa burghesia ocupaiat is prus gastosos pranos intermèdios.

Durante s'abbolotu giacobita de su 1745, Edimburgu est istada ocupada pro breve tempus de s'Armada de is Highland, in antis de martzare cara a s'Inghilterra. A pustis de sa derrota a Culloden, at sighidu unu perìodu de batallas e trèguas, mescamente cara a is ereos rebellos. Su Cuntzìliu de sa tzitade de Edimburgu, pro emulare cudda de Londra, at incumentzadu una sèrie de megioros e s'espansione cara a su nord de su casteddu, cunfirmando sa fidelidade a s'Unione e a George III de Hanover cun su sèberu de is nùmenes pro is caminos de sa New Town, comente a Rosas Street e Thistle Street, mentras pro sa famìlia reale George Street, Queen Street, Hanover Street, Frederick Street and Princes Street (custos ùrtimos in onore de is duos fìgios de George).

In sa segunda metade de su sèculu, sa tzitade fiat su coro de s'Illuminismu iscotzesu, cando no era insòlitu adobiare pro is caminos suos filòsofos comente a David Hume, Adam Smith, James Hutton e Joseph Black. Edimburgu at devènnidu un'importante tzentru culturale, balangende su nomìngiu de Atene de su Nord gràtzias a is numerosos edifìtzios de istile neoclàssicu e su rinomato livellu de imparu, chi ammentaiat apuntu s'antiga Atene. In su de XVIII sèculos su romanzu de Tobias Smollett The Expedition of Humphry Clinker descriet Edimburgu comente a "una fucina de genes"; sa tzitade fiat fintzas unu de is majores tzentros de s'editoria iscotzesa. Andrew Millar, unu de is editores londinesos de majore fama at imparadu su mestieri a Edimburgu de James McEuen.

De su 1770 is artisanos e is cummertziantes s'ant iscostiadu in manera graduale de s'Old town cara a sa prus elegante New Town, ue ogni grupu familiare teniat sa pròpia residèntzia, un'èsodu chi at cambiadu su caràtere sotziale de sa tzitade. Segundu su printzipale istòricu de custu isvilupu "s'unidade de su comunu sentire sotziale era unu de is majores eredades de sa betza Edimburgu, sa sua iscumparta est bènnidu in manera larga rimpianta".

XIX e XX sèculos

Nointames is traditzionales tipografias, distellerie e birrifici ant sighidu a crèschere in su de XIX sèculos e sunt bènnidos acostagiadas dae cussas de impiantos de produtzione de sa gomma e de ingegneria, s'industrializzazione era a unu bassu livellu si paragonada cun unas àteras tzitades de sa Bretagna Manna. In su 1821 Edimburgu aiat superadu Glasgow comente a tzitade prus manna de Iscòtzia. Su tzentru de sa tzitade, tra Princes Street e George Street est divenidu su majore polu cumertziale ultres chi su bighinadu de su shopping, un'isvilupu segugiadu dae s'installatzione de is ferrovias in su 1840. S'Old Town est divenidu in manera lestra unu bighinadu pòberu, malesanu e fatiscente, cun artos tassos de mortalidades. Is migliorias annantas dae Lord Provost William Chambers in su 1860 ant incumentzadu a trasformare sa zona in s'Old Town vitoriana chi bidamus àncorat oe. Unos àteros megioros sunt bènnidos atuados in su de XX sèculos, resurtadu de su traballu de patrick geddes, ma unu ristagno econòmicu durante is duas gherras mundiales ant batidu a unu deterioramento de s'Old Town in antis chi is bonifiche massivas de su 1960 e 70 furriarent su protzessu. Mannas contierras imbetzes sunt bènnidas dae s'isvilupu de su campus universitàriu chi at trasformadu is zonas de George Square e Potterrow.

De su 1990 unu nou distretu finantziàriu chi cumprendet su su nou Atzentro Cunferèntzias Internatzionale de Edimburgu est bènnidu in sa betza ferrovia smantellata e s'est espanso in su chi bessat ovest de su casteddu, cara a Fountainbridge, unu sobborgo industriale in ruina de su de XIX sèculos, su cale at subida mudadas radicales de su 1980 cun s'iscumparta de is indùstrias e de is birrifici. Custu isvilupu continu at permìtidu a sa tzitade de otènnere su segundu locu comente a tzentru finantziàriu e amministrativu de su Rennu Unidu a pustis de Londra. Is servìtzios finantziàrios rapresentant su tres unu de is ufìtzios cumertziales. S'isvilupu de su parcu de Edimburgu, unu nou parcu tecnològicu e econòmicu chi cugùgiat 150000 metros cuadrados, distante 4 mìllios de su tzentru, at contribuidu a su pranu de su Cussìgiu Distretuale pro su sanamentu econòmicu de sa tzitade.

In su 1998 s'Atu Iscotzesu, chi at devènnidu esecutivu s'annu imbeniente, at istabilidu sa dèlega de su Parlamentu e de s'Esecutivu Iscotzesu, rinominato Guverno Iscotzesu de su cabudanni 2007. Ambos tenent sede a Edimburgu, s'òcupant de chistiones de guvernu rigurardanti s'Iscòtzia, mentras matèrias comente a amparada, tassamentos e afares èsteros abarrant de responsabilidades de su Parlamentu de su Rennu Unidu a Londra.

Geografia

Territòriu

Situadu in sa fasca tzentrale de s'Iscòtzia, Edimburgu s'agatat in sa riba meridionale de su Firth of Forth. Su tzentru de sa tzitade est a 4 km a sud-ovest de su litorale de Leith e a 42 km in s'entroterra giai de sa costa orientale de s'Iscòtzia e de su Mare de su Nord a Dunbar. Mentras su primu burgh est creschidu bighinu a sa prominente Castle Rock, sa tzitade moderna si narat chi siat costruida subra sete cùcuros, balet a nàrrere Calton Hill, Corstorphine Hill, Craiglockhart Hill, Braid Hill, Blackford Hill, Arthur's Seat e Castle Rock, baddu in riferimentu a is sete tzugros de Roma.

Ocupende un'istrintu ispàtziu tra su Firth of Forth a nord e is Pentland Hills a sud, sa tzitade s'estendet in unu paesàgiu chi est su produtu de s'in antis faina vulcànica e perìodos imbenientes de glatziatzione intensiva. Sa faina ignea tra 350 e 400 milliones de annos faghet, paris cun is faglias, at batidu a sa creatzione de resistentes tapos de basalto vulcànicu, chi predominano subra manna ala de s'àrea. Unu de custos esèmpios est Castle Rock, chi at costrintu sa lastra de astra chi sobrat a dividire, amparende sa roca prus modde e formende una coa de materiale longa 1,6 km, creende gai una distinta formatzione de chighirista e coa. S'erosione glatziale in su ladu nord de sa falesia at fossadu una profunda badde, de sighida riempita de su lagu de Norh, oras sicadu. Custas caraterìsticas, paris cun una àtera cavità in su ladu sud de sa roca, costituiant unu puntu a fortza naturale ideale subra cale est istadu fraigadu su Casteddu de Edimburgu. A su pròpiu modu, Arthur's Seat est su rusuzu de unu vulcanu chi torrat a artziare a su perìodu Carbonifero, chi est istadu eroso de unu ghiacciaio iscostiende·si de ovest a est durante s'era glatziale. S'atzione erosiva comente a iscavadura glatziale e abrasione at espostu is rocas pedrosas a ovest in antis de lassare una coa de materiale glatziale depositadu a est. Custu protzessu at formadu su caraterìsticu Salisbury Crags, una sèrie de scogliere de teschenite tra Arthur's Seat e sa positzione de su primu burgh. Is àreas residentziales de Marchmont e Bruntsfield sunt costruidas longu una sèrie de chighiristas de tamburos a sud de su tzentru de sa tzitade, chi sunt istadas depositadas cando su ghiacciaio s'est retiradu.

Unos àteros cùcuros comente a Calton Hill e Corstorphine Hill sunt fintzas prodùidos de s'erosione glatziale. Is Braid Hills e Blackford Hill sunt una sèrie de minores chimas a sud-ovest de sa tzitade chi cumandant ampras bìdidas chi dòminant in s'àrea urbana de su nord finas su Forth.

Edimburgu est infùndida dae su riu Water of Leith, chi benit a is Colzum Springs in is Pentland Hills e curret pro 29 chilòmetros pro mèdiu de su sud e s'ovest de sa tzitade, isboidende·si in su Firth of Forth a Leith. Su riu prus probe arribbat a su tzentru de sa tzitade est a Dean Village, a s'estremidade nord-otzidentale de sa New Town, ue una profunda gula est rugrada dae su ponte de Dean de Thomas Telford, costruidu in su 1832 pro su caminu pro Queensferry. The Water of Leith Walkway est unu percursu mistu chi sighit su cursu de su riu pro 19,6 chilòmetros de Balerno a Leith.

A etzetzione de su litorale de su Firth of Forth, Edimburgu est inghiriada dae una tzintura birde, designada in su 1957, chi s'estendet de Dalmeny a ovest a Prestongrange a est. Cun una larghesa mèdia de 3,2 chilòmetros, is obietivos printzipales de sa tzintura birde depiant cuntènnere s'espansione esterna de sa tzitade e impedire s'agglomerazione de is àreas urbanas. S'espansione chi interessat sa tzintura birde est in manera istrinta compidada, ma a s'internu de sa zona s'agatant is isvilupos comente a s'aeroportu de Edimburgu e su Royal Highland Showground de Ingliston. A su pròpiu modu, is sobborghi comente a Juniper Green e Balerno sunt situados in sa zona birde de sa tzintura. Una caraterìstica de sa tzintura birde de Edimburgu est s'inclusione de zonas a s'internu de sa tzitade chi faghent parte de sa tzintura birde, fintzas si non si collegant cun s'aneddu perifèricu. Esèmpios de custas zonas indipendentes de tzintura birde includent Holyrood Park e Corstorphine Hill.

Àreas

Edimburgu cumprendet àreas distintas chi cunservant manna ala de su caràtere originale issoro comente a insediamentos chi esistint in antis de èssere inserrados in sa tzitade de su de deghennoe sèculos. Medas àreas, comente a Dalry, contant residèntzias chi sunt edifìtzios chi acasàgiant diversos nùcleos famigliari notes comente a caseggiati, fintzas si las alas prus meridionales e otzidentales de sa tzitade sunt traditzionalmente contant unu majore nùmeru de villas indipendentes e bifamiliari.

Edinburgh Old Town Skyline Panorama

Su West End cumprendet su distretu finantziàriu, cun is ufìtzios assegurativos e bancàrios puru s'Edinburgh International Conference Centre.

S'Old Town e sa New Town de Edimburgu sunt istadas decraradas Patrimoniu de s'Umanidade de s'UNESCO in su 1995, in reconnoschimentu de su caràtere ùnicu de sa tzitade betza cun su disponimentu istradale suo medievale e sa noa pianificata tzitade georgiana , at cumprèndidu is zonas bighinas de su Dean Village e de Calton Hill. Sunt istados istimados ultres 4.500 edifìtzios a s'internu de sa tzitade, una pertzentuale majore respetu a s'àrea de calesi chi siat àtera tzitade de su Rennu Unidu.

Su Royal Mile s'estendet in calada e acabat a Holyrood Palace. Is caminos segundàrios (mutidas closes o wynds) s'agatant in ambos chirros de su caminu printzipale formende unu motivu a ispina de pische. Su caminu annovera plùrimos edifìtzios pùblicos comente a sa crèsia de St Giles, sa City Chambers e su Law Courts. Unos àteros logos de riellu istòricu in is bighinàntzias sunt Greyfriars Kirkyard e su Grassmarket. Su disponimentu de is caminos est tìpica de is betzos bighinados de medas tzitades de su nord Europa.

Su casteddu s'agatat in chima a una falesia pedrosa, resìduu de unu vulcanu istudadu, e su Royal Mile curret longu sa chighirista de unu crinale. A càusa de s'ispàtziu limitadu impostu dae sa falesia, s'Old Town at devènnidu s'abitòriu de carchi de is primos edifìtzios residentziales "artos". Is domos a prus pranos connotas comente a land fiant sa norma de su XVI sèculu in posca, cun deghe e ùndighi pranos tìpicos e unu segudaiat addiritura batòrdighi o bìndighi pranos. Numerosas furriadas in suta de su livellu istradale fiant abitadas pro acollire s'aflussu de immigrados, in particulare de immigrados irlandesos, durante sa rivolutzione industriale.

Sa New Town est istadu sa solutzione de su de XVIII sèculos a su problema de una tzitade semper prus affollata chi fiat istada cunfinada a su crinale discendente de su casteddu. In su 1766 unu cuncursu pro sa progetatzione de una "Tzitade noa" est istadu bintu dae James Craig, un'architetu de 27 annos. Su pranu era una griglia tètera e ordinada, chi s'adataiat bene a is ideas illuministiche de sa ratzionalidade. Su caminu printzipale est George Street, chi curret longu sa chighirista naturale a nord de sa chi at devènnidu nòdida comente a sa "Tzitade Betza". A ambos lados b'ant unos àteros duos caminos printzipales: Princes Street e Queen Street. Princes Street est divenida sa printzipale bia de su shopping de Edimburgu e oras tenet pagos de is edifìtzios georgianos suos originales. Is tres caminos printzipales sunt collegadas dae una sèrie de caminos chi current perpendicolarmente a issos. Is estremidades est e ovest de George Street sunt acabadas de pare a pare de St Andrew Square e Charlotte Square. Custu ùrtimu, progetadu dae Robert Adam, at influentzadu s'istile architetònicu de sa Tzitade Noa a su cumintzu de su de XIX sèculos. Bute House, sa residèntzia ufitziale de su Primu Ministru de s'Iscòtzia, s'agatat in su ladu nord de Charlotte Square.

S'affossamentu tra su Old e su New Town era in manera pretzedente su Nor Loch, chi est istadu creadu pro sa defensa de sa tzitade, ma est bènnidu impreadu dae is abitantes pro iscarrigare is issas fogne. Est istadu prosciugato de is annos '20 de su 1800 comente a ala de s'espansione nord de sa tzitade. Su pranu originale de Craig includiat unu canale ornamentale in su situ de su loch, ma custa idea est istadu abbandonada. Sa terra fossada durante la posat de is fondamenta de is edifìtzios in sa New Town est istadu iscarrigadu in su situ de su loch pro creare sa pendèntzia chi collega sa Old Town e New connota comente a The Mound.

A metades de su de XIX sèculos sunt istados costruidas sa National Gallery e sa Royal Scottish Academy, e sunt istados fossadas is gallerias pro collegare sa lìnia ferruviària tra is istatziones de Haymarket e Waverley.

Su Southside est un'ala residentziale connota de sa tzitade, chi cumprendet is bighinados de St Leonards, Marchmont, Morningside, Newington, Sciennes, Grange e Blackford. Su Southside cugùgiat s'àrea in manera pretzedente ocupada dae su Burgh Muir, e est creschidu in popularidade comente a zona residentziale a pustis de s'abertura de su South Bridge in su 1780. Su Southside est in manera particulare pobulare tra is famìlias (medas iscolas istatales e privadas sunt inoghe), giòvanos professionistas e istudiantes (su campus tzentrale de s'Universidade de Edimburgu s'agatat a inghìriu a George Square a nord de Marchmont and the Meadows) e Napier University (cun is printzipales campos a inghìriu a Merchiston e Morningside). S'àrea est fintzas bene frunida de hotel e allògios "bed and breakfast" pro chi bìsita is fèstivals. Custos bighinados figurant s'ispissu in òperas literàrias. A esèmpiu, Church Hill a Morningside era sa domo de Miss Jean Brodie de Muriel Spark, e s'ispetore Rebus de Ian Rankin bias a Marchmont e traballat a St Leonards.

Leith era in manera istòrica su portu de Edimburgu, est istadu riconfermato de s'istatutu beru chi Robert the Bruce at cuntzèdidu a sa tzitade in su 1329. Su portu at isvilupadu un' identidade separada dae Edimburgu, chi in carchi medida cunservat àncora, e est istadu una chistione de manna discuntentu cando is duos burgos s'ant unidu in su 1920 in sa tzitade de Edimburgu. Àncora oe sa sede arresonare est connota comente a "Edinburgh North and Leith". Sa serrada de is indùstrias e de su cummèrtziu traditzionales, cun s'ùrtimu cantiere in su 1983, at cumportadu unu declinu econòmicu. S'isvilupu de su lungomare de Edimburgu at trasformadu is betzas àreas portuales de Leith a Granton in zonas residentziales cun butegas e istruturas pro su tempus lìberu e at contribuidu a ringiovanire s'àrea. Cun sa ricualificatzione, Edimburgu at achiridu su business de is cumpangias de naves de crusiera chi oras frunint crusieras in Norvègia, Isvètzia, Danimarca, Germània e Paisos Bàscios.

Su sobborgo costeri de Portobello est caraterizadu dae villas georgianas, domos populares vitorianas, una famada marina e lungomare e cafeterias, tzilleris, ristorantes e butegas. B'ant tzìrculu de canottaggio, vela e una piscina vitoriana restaurada, tra cale fintzas bagnos turcos.

S'àrea urbana de Edimburgu est giai in manera intrea a s'internu de sa làcana de sa Comuna de Edimburgu, chi si fundet cun Musselburgh in s'East Lothian. Is tzitades serentes so Dalkeith, Bonnyrigg, Loanhead, Newtongrange, Prestonpans, Tranent, Penicuik, Haddington, Livingston, Broxburn e Dunfermline. Edimburgu s'agatat in su coro de sa regione de Edimburgu e de s'Iscòtzia sud-orientale cun una populatzione in su 2014 de 1.339.380.

Clima

Comente a sa majore ala de s'Iscòtzia, Edimburgu tenet unu clima marìtimu temperadu, in manera relativa mite nointames sa latitùdine sua nord. Is temperaduras ierriles diurne in manera rara falant in suta de su zero e so prus mites de logos comente a Mosca chi s'agatat a latitùdines prètzisas. Is temperaduras istiales so in manera normale moderadas, in manera rara superant is 22° C. Sa temperadura prus arta mai registrada in sa tzitade fiat de 31,4° C su 4 austu 1975 a su Turnhouse Airport, mentras sa mìnima registrada in is ùrtimos annos est istada de -14,6° C in su nadale 2010 a Gogarbank. Sa temperadura mìnima mèdia annuale est de -7,3° C.

Sa bighinàntzia de sa tzitade a su mare mitiga calesi chi siat manna variatzione de temperadura o de clima estremu. Data sa positzione de Edimburgu tra sa costa e is cùcuros, est rinomata comente a "sa tzitade ventosa", cun sa diretzione prevalente de su bentu bènnidu de sud-ovest, chi est s'ispissu assotziada a un' àera caente e instàbile de sa Currente de su Nord Atlànticu chi podet dar logu a precipitazioni - fintzas si minores respetu a is tzitades a ovest, comente a Glasgow. Is abbas so distribuidas in modu uniforme durante totu s'annu. is bentos de s'est so a su sòlitu prus sicos ma considerevolmente prus fritos e podent èssere acumpangiados dae haar, una persistente nèbida costera. Baliosas depressiones atlànticas, nòdidas comente a traschias de bentu europeas, podent corfire sa tzitade tra santugaine e maju.

B'at fintzas un'istatzione meteorològica a Gogarbank, a sa periferia de sa tzitade. Custa istatzione situada in sa zona interna tenet un'oru de temperadura in manera leve prus ampru tra is istajones, prus nuvolosa e unu pagu prus ùmida, ma is diferèntzias so irrisorie.

Demografia

Atuale

Edinburgh compared^[1]^[2]
UK Census 2011	Edinburgh	Scotland
Total population	476,626	5,295,000
Population growth 2001–2011	6.2%	5.0%
White	91.7%	96.0%
Asian	5.5%	2.7%
Black	1.4%	0.8%
Christian	43.0%	54.0%
Muslim	2.6%	1.4%

Is istimas de populatzione ufitziales prus reghentes sunt 464.990 (2012) pro sa localidade de Edimburgu e 507.170 (2016) pro s'àrea de is autoridades locales. Edimburgu s'agatat in su coro de sa regione de Edimburgu e de s'Iscòtzia sud-orientale cun una populatzione in su 2014 de 1.339.380. Custu torrat Edimburgu sa segunda tzitade prus manna de s'Iscòtzia a pustis Glasgow e sa de sete prus manna in Bretagna Manna.

Edimburgu tenet un' arta pertzentuale de giòvanos adultos, cun su 19,5% de sa populatzione in is 20 annos (superada solu de Aberdeen) e su 15,2% in is 30 annos, su prus artu in Iscòtzia. Sa proportzione de sa populatzione de Edimburgu naschida in su Rennu Unidu est falada dae su 92% a su 84% tra su 2001 e su 2011, mentras sa proportzione naschida in Iscòtzia est falada dae su 78% a su 70%. De cussos residentes de Edimburgu naschidos in su Rennu Unidu, 335.000 o su 83% sunt naschidos in Iscòtzia, cun 58.000 o su 14% naschidu in Inghilterra.

Sa proportzione de persones nàschidas a foras de su Rennu Unidu est istada de su 15,9% respetu a su 8% de su 2001. Is paisos chi rapresentant su majore nùmeru de tzitadinos de Edimburgu naschidos a s'èsteru sunt: Polònia (13.000), Repùbblica de Irlanda (8.603), Tzina (8.076), Ìndia ( 6.470), Pakistàn (5.858), Istados Unidos (3.700), Germània (3.500), Austràlia (2.100), Frantza (2.000), Ispagna (2.000), Sudàfrica (1.800) e Canadà (1.800). Su 47% de sa populatzione non britànnica de Edimburgu est de orìgine europea, chi est tra is prus artas de calesi siat tzitade de su Rennu Unidu.

Giai 13.000 persones o su 2,7% de sa populatzione de sa tzitade sunt polacos. 39.500 persones o sa 8,2% de sa populatzione de Edimburgu si classìficant comente a no-biancos, un'aumentu de su 4% in su 2001. De sa populatzione non bianca, su grupu prus numerosu de mannu longa est asiàticu, pro unu totale de 26.264 persones. A s'internu de sa populatzione asiàtica, is tzinesos sunt oras su prus mannu sutagrupu, cun 8.076 persones, pares a giai sa 1,7% de sa populatzione totale de sa tzitade. Sa populatzione indiana de sa tzitade ammonta a 6.470 (1,4% de sa populatzione totale), mentras b'ant giai 5.858 pakistanos (1,2% de sa populatzione totale). Nointames rapresentent solu 1277 persones o su 0,3% de sa populatzione de sa tzitade, Edimburgu tenet su nùmeru e sa proportzione prus artos de abitantes de su Bangladèsh in Iscòtzia. Ultres 7000 persones sunt nàschidas in is paisos africanos (1,6% de sa populatzione totale) e giai 7000 in is Americhe. Cun sa notèvole etzetzione de Inner London, Edimburgu tenet unu nùmeru majore de persones nàschidas in is Istados Unidos (ultres 3.700) respetu a calesi chi siat àtera tzitade in su Rennu Unidu.

Istorica

Unu tzensu de su presbitèriu de Edimburgu in su 1592 at registradu una populatzione de 8.003 adultos distribuidos siat a nord chi a sud de s'High Street, chi curret longu s'ispina dorsale de su crinale discendente de su Casteddu. In is sèculos XVIII e XIX, sa populatzione s'espanse in manera lestra, colende de 49.000 in su 1751 a 136.000 in su 1831, printzipalmente a càusa de sa migratzione de is àreas rurales. Man manu chi sa populatzione creschiat, is problemas de sovraffollamento in s'Old Town, in particulare is istrintos condomini chi fiancheggiavano su de oe Royal Mile e sa Cowgate, fiant saturi. Iscassas medidas igiènicas ant provocadu un' artu pesu de maladias, cun focolai de colera chi si sunt averguados in su 1832, 1848 e 1866.

Su fàbricu de sa New Town de su 1767 in posca at bidu sa migratzione de is classes professionales e cumertziales de is difìtziles cunditziones de chintu in sa Old Town a sa densidade prus bassa, ambientas de calidade superiora chi pigant forma in sa terra a nord. S'espansione cara a sud de sa Old Town at bidu unos àteros casamentos costruidos in su XIX sèculu, dende orìgine a periferias vitorianas comente a Dalry, Newington, Marchmont e Bruntsfield.

Sa crèschida de sa populatzione a su cumintzu de su de XX sèculos at cointzìdidu cun s'isvilupu suburbanu a bassa densidade. Man manu chi sa tzitade s'espandeva a sud e a ovest, is villas indipendentes e bifamiliari cun ampros giardinos sostituiant is caseggiati comente a s'istile costrutivu predominante. Ciononostante, su tzensu de su 2001 at riveladu chi ultres su 55% de sa populatzione de Edimburgu biviat àncorat in domos populares o condomini, una tzifra in lìnia cun unas àteras tzitades iscotzesas, ma meda de prus arta de unas àteras tzitades britànnicas e finas de su tzentru de Londra.

De s'in antis metade a sa metade de su de XX sèculos, sa crèschida de sa populatzione, paris cun su sdoganamento in sa Old Town e in unas àteras àreas, comente a Dumbiedykes, Leith e Fountainbridge, at batidu a sa creatzione de noas propiedades comente a Stenhouse e Saughton, Craigmillar e Niddrie, Pilton e Muirhouse, Piershill e Sighthill.

Religione

Sa Crèsia de Iscòtzia bantat su majore sighidu de calesi chi siat àtera cunfessione religiosa a Edimburgu. In su 2010 b'aiant 83 cungregatziones in su presbitèriu de Edimburgu. Sa crèsia sua prus importante est St Giles in su Royal Mile, s'in antis dedicada in su 1243 ma chi si retenet torret a artziare a in antis de su de XII sèculos. Saint Giles est in manera istòrica su santu patronu de Edimburgu. St Cuthbert's, situadu a s'estremidade ovest de Princes Street Gardens a s'umbra de su Casteddu de Edimburgu e de St Giles, podet bantare de èssere su prus antigu sitiadu cristianu de sa tzitade, cando chi s'atuale St Cuthbert's, progetadu dae Hippolyte Blanc, esseret dedicadu in su 1894.

Unas àteras crèsias de sa Crèsia de Iscòtzia includent Greyfriars Kirk, su Canongate Kirk, St Andrew's e St George's West Church e sa Barclay Church. Is ufìtzios de sa Crèsia de Iscòtzia s'agatant a Edimburgu, gasi comente sa Sala de is Assembleas in cales s'acumprit s'Assemblea generale annuale.

S'artzidiòtzesi catòlica de St. Andrews e Edimburgu tenet 27 parròchias in totu sa tzitade. S'archipìscamu de St Andrews e Edimburgu tenet sa residèntzia ufitziale sua a Greenhill, e is ufìtzios diotzesanos s'agatant in sa serente Marchmont. Sa diòtzesi de Edimburgu de sa crèsia episcopale iscotzesa tenet ultres 50 crèsias, metades de is cales in tzitades. Su tzentru suo est sa catedrale gòtica de fine '800 in St Mary's Cathedral in su Palmerston Place de su West End. B'ant diversas crèsias indipendentes in sa tzitade, siat catòlicas chi protestantes, tra cales sa Capella de Charlotte, su Tzentru cristianu de sos Carrubbers, sa Capella de su Bellevue e su Sacru Coro. B'ant fintzas at pedidu chi apartenent a is Quaccheri, a is Christadelphian, a is Avventisti de sa de sete dies, a sa Crèsia de Cristu, a is iscientziados e a sa Crèsia de Gesùs Cristu de is Santos de is Ùrtimas Dies (Crèsia de is Santos de is Ùrtimas Dies).

Sa Moschea tzentrale de Edimburgu - sa printzipale moschea e su tzentru islàmicu de Edimburgu - s'agatat a Potterrow, in sa zona sud de sa tzitade, bighinu a pratza Bristo. Su fàbricu est istadu in manna ala finantziada dae unu donu de su re Fahd de s'Aràbia Saudita e est istadu cumpletada in su 1998. B'ant unas àteras moscheas in Annandale Street Lanas, a su largu de Leith Walk, e in Queensferry Road, Blackhall gasi comente in unos àteros tzentros islàmicos in totu sa tzitade. B'at fintzas una presèntzia ativa de sa comunidade musulmana Ahmadiyya. Sa prima presèntzia registrada de una comunidade ebràica a Edimburgu torrat a artziare a sa fine de su de XVIII sèculos. Sa sinagoga ortodossa de Edimburgu, aberta in su 1932, s'agatat in Salisbury Road e podet acasagiare una cungregatzione de su 2000. Una cungregatzione ebràica liberale s'adobiat fintzas in sa tzitade. B'ant unu gurdwara sikh e unu mandir indù, ambos a Leith, e unu tzentru Brahma Kumaris in sa zona de Polwarth. Su Tzentru buddista de Edimburgu, gestidu dae sa comunidade buddista de Triratna, in manera pretzedente situadu a Melville Terrace, oras gestit sessiones presso Healthy Life Centre, in Bread Street. Unas àteras traditziones buddistas sunt rapresentadas dae grupos chi s'adobiant in sa capitale: sa Comunidade de s'Interbeing (sighidoras de Thich Nhat Hanh), Rigpa, Samye Dzong, Theravadin, Peri Land e Shambala. B'at unu priorato Sōtō Zen a Portobello e unu monastèriu buddista tailandesu Theravadin in Slateford Road. Edimburgu est sede de una comunidade Bahá'í ativa e una Sotziedade Teosofica si riunit in Great King Street. Edimburgu tenet un' assòtziu Inter-Faith ativa.

Economia

Edimburgu tenet s'economia prus forte de calesi siat tzitade de su Rennu Unidu a su de foras de Londra e sa prus arta pertzentuale de professionistas in su Rennu Unidu, cun su 43% de sa populatzione in possessu de unu diploma de làurea o de cualifica professionale. Segundu su Center for International Competitiveness, est sa tzitade prus cumpetitiva de su Rennu Unidu. Tenet fintzas su prus artu balore agiuntu lordo pro dipendente de calesi siat tzitade in su Rennu Unidu a su de foras de Londra, mesurende £ 57,694 in su 2010. EST istada nominada Mègius tzitade europea de su futuru pro is investimentos dirìgidos èsteros e s'istrategia pro is investimentos dirìgidos a s'èsteru in sa mègius tzitade pro su prèmiu Financial Times fDi magazine awards 2012/13.

In su de XIX sèculos, s'economia de Edimburgu era nòdida pro su setore bancàriu, editoriale e birrario. Oe s'economia sua si basat printzipalmente subra servìtzios finantziàrios, chirca sientìfica, imparu superiore e turismu. In su martzu 2010, sa disocupatzione a Edimburgu est istada de su 3,6%, e abarrat in manera costante a su de suta de sa mèdia iscotzesa de su 4,5%. Edimburgu est sa segunda tzitade prus bisitada dae is turistas istràngios in su Rennu Unidu a pustis de Londra.

Su setore bancàriu est istadu unu puntu firmu de s'economia de Edimburgu pro ultres 300 annos, ca sa Bank of Scotland (oras ala de su Lloyds Banking Group) est istada istituida dae un'atu de su Parlamentu iscotzesu in su 1695. Oe s'indùstria de is servìtzios finantziàrios, cun fortes setores assegurativos e de investimentu, sustentados dae sotziedades cun sede a Edimburgu comente a Scottish Widows e Istandard Life, ispiegat chi sa tzitade est su segundu tzentru finantziàriu de su Rennu Unidu a pustis de Londra e su bator un'in tèrmines de patrimoniu azionario europeu. Sa Royal Bank of Scotland at abertu sa noa sede globale a Gogarburn, in s'ala otzidentale de sa tzitade, in su santugaine 2005, e Edimburgu est sede de is sedes de Bank of Scotland, Sainsbury's Bank, Tesco Bank, TSB Bank e Virgin Money.

Fintzas su turismu est un'elementu importante in s'economia de sa tzitade. Comente a situ de su patrimoniu mundiale, is turistas bìsitant sitiados istòricos comente a su Casteddu de Edimburgu, su Palatzu de Holyroodhouse e is Tzitades betzas e noas. Su nùmeru issoro est creschidu a austu de cada annu durante is fèstivals de Edimburgu, chi atirat 4,4 milliones de visitatori e gènerat ultres 100 milliones de isterlinas pro s'economia locale.

Comente a tzentru de su guvernu e de su sistema legale iscotzesu, su setore pùblicu acumprit unu ruolu tzentrale in s'economia de Edimburgu. Medas dipartimentos de su guvernu iscotzesu sunt in tzitade. Unos àteros importantes datores de traballu includent NHS Scotland e amministratzione de su guvernu locale.

Cultura

Festival e eventos

Festival de Edimburgu

Sa tzitade acasàgiat una sèrie de fèstival chi s'acumprint tra sa fine de trìulas e su cumintzu de cabudanni de cada annu. Is eventos prus famados sunt s'Edinburgh Fèstival Fringe, s'Edinburgh International Fèstival, s'Edinburgh Military Tattoo e s'Edinburgh International Book Fèstival.

Su prus longevo de custos fèstivals est su Fèstival Internatzionale de Edimburgu, chi pro primu s'est tentu in su 1947 e cunsistet printzipalmente in unu programma de produtziones teatrales de artu profilu e ispetàculos de mùsica clàssica, cun diretores internatzionales, allogaderis, cumpangias teatrales e orchestras.

Dae duncas est istadu superadu siat pro dimensiones chi pro popularidades de su Fringe de Edimburgu, chi est incumentzadu comente a unu programma de atos marginales acanta a su Fèstival "ufitziale" e est divenidu su prus mannu fèstival de artes performative de su mundu. In su 2017, giai 3400 diversos ispetàculos sunt istados organizados in 300 logos de sa tzitade. Sa cummèdia est divenida unu de is capisaldi de su Fringe, cun numerosos notas còmicos chi ant otentu s'issas in antis "pàusa", s'ispissu essende istados seberados pro retzire s'Edinburgh Comedy Award. S'Edinburgh Military Tattoo òcupat sa Castle Esplanade totus is seros, cun sonadores de piper e bandas militares bènnidas de totu su mundu. Is esibitziones acabant cun unu breve ispetàculu pirotècnicu.

Hogmanay - Capodanno de Edimburgu

S'annuale festa de Edimburgu Hogmanay era in orìgine una festa de caminu informale atzentrada in su Tron Kirk in s'High Street de s'Old Town. De su 1993, est istadu ufitzialmente organizadu cun s'obietivu de iscostiare sa tzelebratzione a Princes Street. In su 1996 ant partetzipadu ultres 300.000 persones, batinde in is annos imbenientes su lìmite màssimu a 100.000 billetes. Hogmanay oras cugùgiat bator dies de professones, cuntzertos e fogos de artifìtziu, cun sa festa de caminu chi incumentzat subra Hogmanay. Sunt disponìbiles billetes alternativos pro s'intrada a su cuntzertu de Princes Street Gardens e Cèilidh, ue s'ammustrant artistas famados e is possessores de billetes podent partetzipare a su traditzionale ballo iscotzesu de céilidh. S'eventu atirat migliaia de persones de totu su mundu.

Sa note de su 30 abrile s'acumprit a Calton Hill su Beltane Fire Fèstival, chi previdet una professone sighida dae iscenas ispiradas a is antigas festas paganas de sa fertilidade beranile. Cada annu a su cumintzu de santugaine su Fèstival Dussehra Hindu si tenet a Calton Hill.

Mùsica, teatros e tzìnemas

S'Usher Hall est sa sede printzipale de Edimburgu pro sa mùsica clàssica e in manera ocasionale cuntzertos de mùsica pobulare. est istada sa sede de s'Eurovision Song Contest de su 1972. Unas àteras salas chi ponent in iscena mùsica e teatru includent The Hub, is Assembly Rooms e sa Queen's Hall. Sa Scottish Chamber Orchestra tenet sede a Edimburgu.

Edimburgu tenet duos tzìnemas de repertòriu, s'Edinburgh Filmhouse e The Cameo, gasi comente s'indipendente Dominion Tzìnema e una sèrie de multisala.

Edimburgu tenet una nutrida iscena musicale pobulare. In manera ocasionale benint organizados mannos cuntzertos a Murrayfield e Meadowbank, mentras eventos de mèdias dimensiones s'acumprint in logos prus minores comente a su Corn Exchange, su Liquid Room e su Bongo Tzìrculu. In su 2010, PRS for Music at elencadu Edimburgu tra is deghe tzitades prus "musicales" de su Rennu Unidu. Diversos pub tzitadinos sunt famados pro is esibitziones issoro de su biu de mùsica pobulare. Includent "Sandy Bell's" in Forrest Road, "The Captain's Tzilleri" a South College Street e "Whistlebinkies" a South Bridge.

Edimburgu acasàgiat unu fiorente grupu de composidores cuntemporàneos comente a Nigel Osborne, Peter Nelson, Lyell Cresswell, Hafliði Hallgrímsson, Edward Harper, Robert Crawford, Robert Dow e John McLeod. Sa mùsica de McLeod benit trasmìtida in manera regulare subra BBC Radio 3 e in totu su Rennu Unidu.

Rockstar North, giai DMA Design, nòdidu pro àere creadu sa sèrie Grand Theft Màchina, tenet sede a Edimburgu.

Media

S'Edinburgh Evening News tenet sede a Edimburgu e benit publicadu totus is dies tranne sa domìniga. Johnston Press possedit fintzas The Scotsman; sa sede tzentrale issoro est a Edimburgu e su giornale natzionale issoro est s'ùnicu publicadu in tzitade.

Sa tzitade tenet duas istatziones ràdios cumertziales: Forth 1, un'istatzione chi trasmitet is resessidas in classìfica e Forth 2 subra undas mèdias chi riproduit clàssicos. Capital Ràdios Scotland e Eklipse Sports Ràdios tenent fintzas trasmettitori chi cugùgiant Edimburgu. Paris cun is emittentes radiofònicas natzionales de su Rennu Unidu, benint trasmìtidas fintzas Ràdios Iscòtzia e su servìtziu de limba gaèlica BBC Ràdiu nan Gàidheal. Su ràdiu digitale DAB benit trasmìtida subra duas multiplex locales. BFBS Ràdios trasmitet de is istùdios in sa base unas Dreghorn Barracks in totu sa tzitade subra 98.5FM comente a ala de sa retze sua Bases UK.

STV Edinburgh, unu canale televisivu locale pro sa tzitade, est istadu afiladu su 12 ghennàrgiu 2015. Sa televisione, paris cun sa majore ala de sos servìtzios radiofònicos, benit trasmìtida a sa tzitade de s'istatzione de trasmissione de Craigkelly situada a Fife, in su ladu opostu de su Firth of Forth.

Musei, bibliotecas e galerias de arte

Edimburgu tenet medas museos e bibliotecas. Custos includent su National Museum of Scotland, sa National Library of Scotland, su National War Museum, su Museum of Edinburgh, su Surgeons 'Hall Museum, su Writers' Museum, su Museum of Childhood e Our Dynamic Earth. Su Museu in su Mound tenet de sos repertos subra dinari e bancas.

Su tzou de Edimburgu, chi cugùgiat 82 acri (33 ètaros) in su cùcuru de Corstorphine, est sa segunda atratzione turìstica a pagamentu prus pobulare in Iscòtzia e atualmente acasàgiat duos panda gigantes, Tian Tian e Yang Guang, in prèstidu de sa Repùbblica pobulare tzinesa.

Edimburgu est fintzas sa sede de su Royal Yacht Britannia, dismesso in su 1997 e oras un' atratzione turìstica a chimbe isteddos e una sede pro eventos serales atracadu in modu permanente a s'Ocean Terminal.

Edimburgu contat is chimbe National Galleries of Artes de s'Iscòtzia e numerosas gallerias de arte prus minores. Sa colletzione natzionale est acasagiada in sa National Gallery of Scotland, situada in su Mound, oras collegada a sa Royal Scottish Academy, chi acasàgiat in manera regulare importantes mustras de pintura. Is colletziones cuntemporàneas sunt espostas in sa Galleria natzionale iscotzesa de arte moderna chi òcupat unu sitiadu divididu a Belford. Sa Scottish National Portrait Gallery de Queen Street si cuntzentrat in is retratos e sa fotografia.

National Museum of Scotland

Su City Arte Center, de propiedade cumonale de Market Street, acasàgiat in manera regulare mustras de arte. De s'àtera ala de su caminu, sa Galleria Fruitmarket oferit mustras de livellu internatzionale de arte cuntemporànea, cun òperas de artistas britànnicos e internatzionales cun reputatzione emergente e afirmada internatzionale.

B'ant medas minores gallerias privadas, inclùdida sa Galleria Ingleby. Oferint unu programma vàriu chi includet ispetàculos de Callum Innes, Peter Liversidge, Ellsworth Kelly, Richard Forster e Sean Scully.

Sa tzitade acasàgiat diversas gallerias e organizatziones iscotzesas dedicadas a s'arte visiva cuntemporànea. is filones significativos includent: Scottish Arts Council, Edinburgh Colleges of Artes, Talbot Rice Gallery (Universidades de Edimburgu) e Edinburgh Annuale.

Cummèrtziu

S'àrea a inghìriu a Princes Street est sa printzipale àrea cumertziale in su tzentru de sa tzitade, cun butegas de souvenir, cadenas de butegas comente a Boots the Chemist, H & M e Jenners. George Street, a nord de Princes Street, est su logu prefertu pro carchi butega esclusiva e butegas indipendentes. Su St. James Center a s'estremidade est de Princes Street est atualmente in fase de ristruturatzione, nointames sa butega John Lewis abarrat abertu. Sa Multrees Walk, bighina a su St. James Center, est una reghente annanta a su distretu tzentrale de su shopping, dominadu dae sa presèntzia de Harvey Nichols. Is butegas inoghe includent Louis Vuitton, Mulberry e Calvin Klein.

Edimburgu tenet fintzas notèvoles parcos cumertziales a su de foras de su tzentru tzitade. Tra custos, su Gyle Shopping Centre e Hermiston Gait in s'ala otzidentale de sa tzitade, su Cameron Toll Shopping Center, su Straiton Retail Park e Fort Kinnaird in su sud e s'est, e s'Ocean Terminal a nord in su lungomare de Leith.

Guvernu

Amministrazione locale

De sighida a sa riorganizzazione de su guvernu locale in su 1996, Edimburgu costituit una de is 32 àreas amministrativas de s'Iscòtzia. Comente a totus is àteras autoridades locales iscotzesas, su cussìgiu tenet poderes in sa majore ala de is chistiones relativas a s'amministratzione locale comente a s'edilìtzia abitativa, sa pianificatzione, is trasportos locales, is parcos, s'isvilupu econòmicu e sa rigeneratzione. Su cussìgiu cumprendet 58 cussigeris elègidos, chi benint de 17 tzìrculos eletorales multet-membros de sa tzitade. De sighida a is eletziones locales iscotzesas de su 2007, su partidu laburista in càrriga at pèrdidu su controllu de sa majoria de su cussìgiu a pustis de 23 annos in una coalitzione liberaldemocràtica/SNP. Is eletziones de su Cussìgiu de sa tzitade de Edimburgu, in su 2012, ant bidu una coalitzione de is Laburistas Iscotzesos/SNP. Is eletziones de su Cussìgiu de sa tzitade de Edimburgu, 2017, ant cunfirmadu sa sighidura de custa amministratzione, ma cun sa SNP comente a su partidu prus mannu.

S'istemma de sa tzitade est istadu registradu dae su Lord Lyon King of Arms in su 1732.

Parlamentu iscotzesu

Edimburgu, comente a totu s'Iscòtzia, est rapresentada in su Parlamentu iscotzesu. Pro fines eletorales, sa tzitade est dividida in ses collègios eletorales chi, paris cun 3 sègios a su de foras de sa tzitade, faghent parte de sa regione de su Lothian. Ogni tzircuscritzione eleghet unu membru de su parlamentu iscotzesu (MSP) de su sistema uninominale sicu, e sa regione eleghet sete MSP agiuntivos pro prodùere unu resurtadu basadu in una forma de rapresentàntzia proportzionale.

Parlamentu britànnicu

Edimburgu est fintzas rapresentada in s'Aposentu de is Comunas de su Rennu Unidu de chimbe membros de su Parlamentu. Sa tzitade est dividida tra Edimburgu Nord e Leith, Edimburgu Est, Edimburgu Sud, Edimburgu Sud Ovest e Edimburgu Ovest, ogni collègiu eletorale eleghet unu membru a su sistema uninominale sicu. Edimburgu est atualmente rapresentada dae tres deputados affiliati a su Partidu natzionale iscotzesu, unu deputadu liberaldemocràticu a Edimburgu otzidentale e unu deputadu laburista a Edimburgu meridionale.

Trasportu

S'aeroportu de Edimburgu est s'aeroportu prus travigadu e prus mannu de s'Iscòtzia e su printzipale atzessu internatzionale a sa capitale, gestinde ultres 12 milliones de passigeris in su 2016. In previsione de s'aumentu de su nùmeru de passigeris, s'ex operadore de s'aeroportu BAA at delineadu una botza de màster plan in su 2011 pro providire a s'espansione de s'aeroportu e de su terminal. In su làmpadas 2012 is Global Infrastructure Partners ant acuistadu s'aeroportu pro 807 milliones de isterlinas. EST istada fintzas presentada sa possibilidade de costruire una segunda pista pro fàghere cherbeddos a unu nùmeru majore de tràficu de aeromobili.

Is biàgios a Edimburgu sunt fatos prevalentemente in postales. Lothian Buses gestit sa majore ala de is servìtzios de postales urbanos a s'internu de sa tzitade e in is sobborghi in tundu, cun sa majore ala de is itinerari chi cursant bia Princes Street. Is servìtzios prus larganos òperant de s'istatzione de is postales de Edimburgu a su largu de St Andrew Square e Waterloo Place e sunt gestidos printzipalmente de Stagecoach East Scotland, Scottish Citylink, National Express Coaches e West Coast Motors.

Lothian Buses, in calidades de azienda sutzessora de su Dipartimentu de is trasportos de s'Edimburgu Corporation, gestit fintzas totus is postales turìsticos pùblicos, su servìtziu de postale noturnu e su collegamentu cun s'aeroportu. In su 2010, Lothian Buses at registradu 109 milliones de biàgios passigeris - un'aumentu de su 1,9% respetu a s'annu pretzedente.

Edimburgu Waverley est sa segunda istatzione ferruviària prus travigada de s'Iscòtzia, segunda solu a Glasgow Tzentrale chi gestit prus passigeris. In sa proa de is intradas e de is bessidas de is passigeris tra abrile 2015 e martzu 2016, Edimburgu Waverley est sa de chimbe istatziones prus travigada a su de foras de Londra; est fintzas sa segunda istatzione de su Rennu Unidu pro nùmeru de prataformas e dimensionas de s'àrea. Waverley est su capolinea de sa majore ala de is trenos chi arribbant de Londra King's Cross e su puntu de partèntzia de medas servìtzios ferruviàrios a s'internu de s'Iscòtzia gestidos dae Abellio ScotRail.

A ovest de su tzentru de sa tzitade s'agatat s'istatzione de Haymarket, importante iscalu de pendolari. Inauguradu in su 2003, s'istatzione de Edimburgu Park tzeracas su parcu cumertziale Gyle in s'ala otzidentale de sa tzitade e su bighinu quartier generale de Gogarburn de sa Royal Bank of Scotland. Sa rota Edinburgh Crossrail collega Edinburgh Park cun Haymarket, Edimburgu Waverley e is istatziones suburbanas de Brunstane e Newcraighall in s'ala orientale de sa tzitade. B'ant fintzas lìnias de pendolari pro South Gyle e Dalmeny, custa ùrtima chi tzeracas South Queensferry de is Forth Bridges, e Wester Hailes e Curriehill in su sud ovest de sa tzitade.

Pro afrontare sa cungestione de su tràficu, Edimburgu est oras serbida dae ses parchègias e apo cursadu in sa periferia de sa tzitade a Sheriffhall (in su Midlothian), Ingliston, Riccarton, Inverkeithing (in su Fife), Newcraighall e Straiton (in su Midlothian). Unu referendum de is residentes de Edimburgu in su freàrgiu 2005 at refudadu una proposta pro introduire sa congestion charge in tzitade.

Edinburgh Trams est divenidu operativu su 31 maju 2014. Sa tzitade fiat abarrada priva de unu sistema de tram de cando s'Edinburgh Corporation Tramways at sessadu su 16 santandria 1956. De sighida a s'aprovatzione parlamentare in su 2007, su fàbricu at incumentzadu a su cumintzu de su 2008. Sa prima fase de su progetu depiat èssere cumpletada intro trìulas 2011, ma a sighidu de ritardos causados dae traballos de utilidade extra e de una longa chertat cuntratuale tra su Cussìgiu e s'apaltadore printzipale, Bilfinger SI, su progetu est istadu riprogrammato. Su costu de su progetu est artziadu dae sa projetzione originale de £ 545 milliones a £ 750 milliones a metades 2011 e unos sugerint chi diat pòdere s'in casu mai superare 1 milliardu de isterlinas. Sa lìnia cumpletada est longa 14 km e s'estendet de s'aeroportu de Edimburgu, a ovest de sa tzitade, finas su capolinea atuale de York Place, in s'East End de su tzentru tzitade. In manera originària fiat istadu pianificato de sighire longu Leith Walk finas Ocean Terminal e ue diat èssere acabadu a Newhaven.

Si su pranu originale deperet èssere batidu a tèrmine, is tram ant a biagiare fintzas de Haymarket travessu Ravelston e Craigleith finas Granton Square in su Waterfront Edinburgh. Is propostas a longu tèrmine prevident una lìnia chi andat de ovest a s'aeroportu a Ratho e Newbridge e una àtera collega Granton Square a Newhaven colende pro Lower Granton Road, cumpletende gai su tzicuitu de sa Lìnia 1 (North Edinburgh). EST istada fintzas sugerida un' ulteriora lìnia chi tzeracas su sud de sa tzitade.

Lothian Buses e Edinburgh Trams sunt ambos de propiedades e gestidos dae Transport for Edinburgh.

Imparu

B'ant bator universidades a Edimburgu (inclùdida sa Queen Margaret University chi s'agatat in pessu chi a su de foras de sa làcana de sa tzitade) cun istudiantes chi rapresentant giai su chimbe unu de sa populatzione. Fundada dae Royal Charter in su 1583, s'Universidade de Edimburgu est una de is antigas universidades de s'Iscòtzia e est sa de bator prus antiga de su paisu a pustis St Andrews, Glasgow e Aberdeen. In manera originària atzentradu in s'Old College, s'universidade s'espanse in is locales de The Mound, Royal Mile e George Square. Oe, is edifìtzios de su re in su sud de sa tzitade cuntenent sa majore ala de is iscolas a s'internu de su College of Science and Engineering. In su 2002, s'iscola de meighina s'at trasferidu in allògios in manera apòsita costruidos bighinu a sa noa Royal Infirmary de Edimburgu a Little France. S'Universidade s'est classificada 23a in sa classìfica de is QS World University pro su 2018.

S'Heriot-Watt University e su Napier Technical College sunt istados istituidos in is annos '60. Heriot-Watt at incumentzadu comente a primu istitutu mecànicu a su mundu, torrende a artziare is orìgines suas a su 1821 cando at abertu comente a iscola pro s'imparu tècnicu de is classes traballadoras. S'ex Napier College est istadu ribattezzato Napier Polytechnic in su 1986 e at otentu su status de universidade in su 1992. S'universidade de Edimburgu Napier tenet sedas in su sud e in s'ovest de sa tzitade, tra cale s'ex Merchiston Tower e Craiglockhart Hydropathic. EST sede de sa Screen Academy Scotland.

Sa Queen Margaret University s'agataiat a Edimburgu in antis de si trasferire in unu nou campus bighinu a Musselburgh in su 2008. Finas su 2012 is colleges de imparu superiore de sa tzitade includiant su Jewel and Esk College (chi achiriat su Leith Nautical College fundadu in su 1903), su Telford College, abertu in su 1968, e Stevenson College, abertu in su 1970. Custos sunt istados oras amalgamati pro formare s'Edinburgh College. Su college rurale iscotzesu tenet fintzas unu campus in su sud de Edimburgu. Unas àteras istitutziones includent su Royal College of Surgeons de Edimburgu e su Royal College of Physicians de Edimburgu, chi sunt istados istituidos dae sa Royal Charter in su 1506 e in su 1681 de pare a pare. Sa Trustees Drawing Academy de Edimburgu, fundada in su 1760, at devènnidu s'Edinburgh College of Arte in su 1907.

B'ant 18 iscolas maternas, 94 iscolas primàrias e 23 segundàrias amministradas dae sa Comuna de Edimburgu. Edimburgu acasàgiat sa Royal High School, una de is prus antigas iscolas de su paisu e de su mundu. Sa tzitade tenet fintzas diversas iscolas indipendentes a pagamentu tra cale Edinburgh Academy, Fettes College, George Heriot's School, George Watson's College, Merchiston Castle School, Stewart's Melville College e The Mary Erskine School. In su 2009, sa pertzentuale de alunnos chi frecuentaiant iscolas indipendentes era de su 24,2%, meda a s'in subra de sa mèdia natzionale iscotzesa de pagu prus de su 7% e prus arta respetu a calesi chi siat àtera regione de s'Iscòtzia. In s'austu 2013, sa Comuna de Edimburgu at abertu sa prima iscola elementare gaèlica de sa tzitade, Bun-sgoil Taobh na Pàirce.

Assistu sanitàriu

Is printzipales ispidales de su Lothian de su NHS chi serbint s'àrea de Edimburgu sunt sa Royal Infirmary de Edimburgu, chi cumprendet s'University of Edinburgh Medical School, e su Western Generale Hospital, chi tenet unu mannu tzentru pro su tratamentu de su cancru e sa Clìnica pro Fèrtas Minores a gestione infermieristica. Su Royal Edinburgh Hospital de Morningside est ispetzializadu in salude mentale. Su Royal Hospital for Sick Children, comunemente indicadu comente a "the Sick Kids", est un'ispidale pediàtricu ispetzializadu.

B'ant duos ispidales privados: su Murrayfield Hospital in s'ala otzidentale de sa tzitade e su Shawfair Hospital in su sud. Ambos sunt de propiedades de Spire Healthcare.

Isport

Calcio

Maschile

Edimburgu tenet tres iscuadras de carche chi giogant in sa Scottish Professional Football League (SPFL): Heart of Midlothian, fundada in su 1874, Hibernian, fundada in su 1875 e tzitade de Edimburgu, fundada in su 1966.

Heart of Midlothian e Hibernian sunt connotos in manera locale de pare a pare comente a "Hearts" e "Hibs", ambos giogant in sa Premiership iscotzesa. Sunt is prus vecchi rivales tzitadinos in Iscòtzia e su derby de Edimburgu est unu de is prus vecchi partidas de derby in su mundu de su carche. Ambas sotziedades ant bintu su campionadu iscotzesu bator bias. Hearts at bintu sa Scottish Cup oto furriadas e sa Scottish League Cup bator bias. Hibs at bintu sa Scottish Cup e sa Scottish League Cup tres furriadas cadaunu. Sa tzitade de Edimburgu est istada promòvida a sa SPFL Scottish League Two in s'istajone 2015-16, diveninde su primu tzìrculu a bìnchere sa promotzione in sa Scottish Professional Football League tràmite su sistema piramidale.

Edimburgu era fintzas sa sede de unos àteros tres tzìrculu de sa pretzedente ligat iscotzesa: Leith Athletic, Meadowbank Thistle e St Bernard's. Meadowbank Thistle at sonadu a su Meadowbank Stadium finas su 1995, cando su tzìrculu s'at trasferidu a Livingston e at devènnidu Livingston F.C. S'iscuadra natzionale iscotzesa at giogadu in manera ocasionale a Easter Road e Tynecastle, fintzas si su normale istàdiu suo de domo est Hampden Park a Glasgow. New Logie Green de St Bernard est istadu impreadu pro acasagiare sa finale de sa Copa Scottish de su 1896, s'ùnica bia in cale sa partida est istada giogada foras Glasgow.

Sa tzitade acasàgiat fintzas is tzìrculu de Lowland Football League, Civil Service Strollers, s'Universidade de Edimburgu e Spartans, puru is tzìrculu junior de Edimburgu United e Craigroyston e East of Scotland, Heriot-Watt University, Leith Athletic, Lothian Thistle Hutchison Balet e Tynecastle.

Feminile

In su carche feminile, Hibs e Spartan giogant in sa SWPL 1. Hearts e Edinburgh Hutchison Balet (EUHV) giogant in sa SWPL 2.

Rugby

Sa natzionale iscotzesa de rugby e s'iscuadra de rugby de Edimburgu giogant a su Murrayfield Stadium, chi est de propiedade de sa Scottish Rugby Union e impreadu fintzas pro unos àteros eventos, apo inclùdidu cuntzertos de mùsica. EST s'istàdiu prus mannu in Iscòtzia, cun 67.144 ispetadores. Edimburgu acasàgiat fintzas is iscuadras de rugby RBS Premier One, Boroughmuir RFC, Heriot's Rugby Tzìrculu, Edinburgh Academicals, Currie RFC e Watsonians RFC.

Sa lega de rugby est rapresentada dae is Eagles de Edimburgu chi giogant in sa partzidura Scotland Conference de sa Rugby League.

Unos àteros isport

S'iscuadra iscotzesa de cricket, chi rapresentat s'Iscòtzia a livellu internatzionale, giogat is partidas massajas a su Grange Cricket Tzìrculu.

Is Capitales de Edimburgu sunt s'ùrtima de una sèrie de tzìrculu de hockey subra astra in sa capitale iscotzesa. In pretzedèntzia Edimburgu fiat rapresentada dae is Murrayfield Racers e de is Edinburgh Racers. Su tzìrculu giogat is partidas massajas in sa pista de pattinaggio de Murrayfield e at partetzipadu a sa lega Èlite Hockey subra astra a deghe iscuadras de s'istajone 2005-06.

Caledonia Pride est s'ùnica iscuadra de pallacanestro de professionista feminile in Iscòtzia. Fundada in su 2016, s'iscuadra si cimenta in sa britànnica Women's Basketball League in su Rennu Unidu e giogat is partidas massajas a s'Oriam National Performance Center. Edimburgu tenet fintzas diversas iscuadras de pallacanestro maschile a s'internu de sa Scottish National League. Boroughmuir Blaze, is Re de sa tzitade de Edimburgu e s'Universidade de Edimburgu cumpetent totus in sa Partzidura 1 de sa Lega natzionale, e is Lions e su disaogu de Edimburgu B.C. cumpètere in sa partzidura 2. Boroughmuir at bintu su campionadu in su 2016, e at bintu is playoff in su pròpiu annu, adobbende s'Universidade in finale.

Pròpiu acanta a Murrayfield Ice Rink b'at un'istrutura de curling dedicada a 7 pìgios ue si pràtica su curling de santugaine a martzu ogni istajone.

S'Edinburgh Diamond Devils est unu tzìrculu de baseball chi at bintu su suo primu campionadu iscotzesu in su 1991 comente a "Reivers". Su 1992 at bidu s'iscuadra repìtere su resurtadu, diveninde sa prima iscuadra a lu fàghere in s'istòria de su campionadu. Su pròpiu annu at bidu su cumintzu de s'issas in antis iscuadra giovanile, is Blue Jays. Su tzìrculu at adotadu su nùmene atuale suo in su 1999.

Edimburgu at fintzas acasagiadu eventos isportivos natzionales e internatzionales tra cales is World Student Games, is Giogos de su Commonwealth britànnicu de su 1970, is Giogos de su Commonwealth de su 1986 e is Giogos de sa gioventude de su Commonwealth de su 2000. Pro is Giogos de su 1970 sa tzitade at costruidu logos e istruturas olimpiònicos tra cales su Meadowbank Stadium e su Royal Commonwealth Pool. Sa piscina est istada sutaposta a traballos de ristruturatzione in su 2012 e est prevìdida pro acasagiare sa cumpetitzione subàcuea in is Giogos de su Commonwealth de su 2014 chi s'ant a tènnere a Glasgow.

In su football americanu, is iscotzesos Claymores ant giogadu partides de WLAF / NFL Europe a Murrayfield, inclùdida sa vitòria issoro in su World Bowl 96. De su 1995 a su 1997 ant giogadu totus is issoro giogas cue, de su 1998 a su 2000 ant divididu is partidas massajas tra Murrayfield e Hampden Park de Glasgow, pro posca si trasferire a Glasgow a tempus prenu, cun un' ùrtima aparitzione de Murrayfield in su 2002. S'iscuadra non professionale de majore resessida de sa tzitade sunt is lupos de Edimburgu chi giogant a su Meadowbank Stadium.

Sa Maratona de Edimburgu si tenet cada annu in tzitade de su 2003, cun ultres 16.000 corridores chi partètzipant ogni bia. Is organizadores suos l'ant definida "sa maratona prus lestra de su Rennu Unidu" a càusa de su dislivellu de 40 metros (130 pees). Sa tzitade organizat fintzas una mesa maratona, ultres a garas de 10 km (6,2 mìllios) e 5 km (3,1 mìllios), tra cales una gara de 5 km (3 mìllios) su 1 ° ghennàrgiu de cada annu.

Edimburgu tenet un'iscuadra de speedway, s'Edinburgh Monarchs, chi, a pustis de sa pèrdere de s'istàdiu suo in tzitade, at cùrridu a sa Lothian Arena de Armadale, in su West Lothian. Is monarcas ant bintu su campionadu de sa Premier League chimbe bias in s'istòria issoro, in su 2003 e àncorat in su 2008, in su 2010, in su 2014 e in su 2015.

Pessonàgios famados

Edimburgu tenet una longa traditzione literària, chi at devènnidu in manera particulare ladina durante s'illuminismu iscotzesu. Custu patrimoniu e sa vivace chintu literàriu de sa tzitade in su presente l'ant batida a èssere decrarada sa prima Tzitade de sa literadura UNESCO in su 2004. Famados autores chi ant bìvidu a Edimburgu includent s'economista Adam Smith, naschidu a Kirkcaldy e autore de The Wealth of Nations, James Boswell, biògrafu de Samuel Johnson; Sir Walter Scott, creadore de su romanzu istòricu e autore de tìtulos famados comente a Rob Roy, Ivanhoe e Heart of Midlothian; James Hogg, autore de The Privadas Memoirs and Confessions of a Justified Sinner; Robert Louis Stevenson, creadore de Treasure Island, Kidnapped e The Strange Domos de Dr Jekyll e Mr Hyde; Sir Arthur Conan Doyle, su creadore de Sherlock Holmes; Muriel Spark, autore de The Primas of Miss Jean Brodie; Irvine Welsh, autore de Trainspotting, is cales romanzos sunt pro su prus ambientados in tzitades e s'ispissu iscritos in iscotzesu colloquiale; Ian Rankin, autore de sa sèrie de thriller politziescos Inspector Rebus, Alexander McCall Smith, autore de sa sèrias N ° 1 de sa sèrias Detectives Agency, e J. K. Rowling, creadore de Harry Potter, chi at incumentzadu su primu libru suo in unu tzilleri de Edimburgu.

S'Iscòtzia tenet una rica istòria de sièntzia e ingegneria, cun Edimburgu chi produet unu tzertu nùmeru de nùmenes famados. John Napier, inventore de is logaritmi, est naschidu a Merchiston Tower e at bìvidu e at mortu in tzitades. Sa domo sua oras faghet parte de su campus originale de sa Napier University, chi est istadu nominadu in onore suo. EST sepultadu in suta de sa crèsia de St. Cuthbert. James Clerk Maxwell, fundadore de sa moderna teoria de s'elettromagnetismo, est naschidu a 14 Ìndia Street (oras sede de sa James Clerk Maxwell Foundation) e at istudiadu acanta s'Acadèmia de Edimburgu e s'Universidade de Edimburgu, gasi comente s'ingegneri e pioniere de su telèfonu Alexander Graham Bell. Fintzas James Braidwood, chi at organizadu is primos vìgiles de su fogu munitzipales de sa Bretagna Manna, est naschidu in sa tzitade e at incumentzadu sa carriera sua cue.

Unos àteros nùmenes collegados a sa tzitade includent Max Born, fìsicu e prèmiu Nobel; Charles Darwin, su biòlogu chi proponiat sa teoria de s'issèberu naturale; David Hume, filòsofu, economista e istòricu James Hutton, cunsideradu su "babbu de sa geologia"; Joseph Black, su chìmicu e unu de is fundadores de sa termodinàmica; ricercadores mèdicos a s'avanguàrdia Joseph Lister e James Young Simpson; chìmicu e scopritore de s'elementu atzotu Daniel Rutherford; Colent Maclaurin, matemàticu e sviluppatore de sa sèrias Maclaurin, e Ian Wilmut, su genetista interessadu in sa clonatzione de sa berbeghe Dolly, in pessu chi foras Edimburgu. Su corpus tassidermizzato de sa berbeghe Dolly est oras espostu in su National Museum of Scotland. S'ùrtimu de una longa sèrie de celebrità sientìficas assotziades a sa tzitade est su fìsicu teòricu e professore emerito Nobel Peter Higgs, naschidu a Newcastle ma residente a Edimburgu pro manna ala de sa carriera acadèmica sua, a pustis de chi est istada nominada sa partighedda de su bosone de Higgs.

Edimburgu est istada sa tzitade nadale de atores comente a Alastair Sim e Sir Sean Connery, famados comente a su primu film de James Bond, su còmicu e atore Ronnie Corbett, mègius connotu comente a unu de is Duos Ronni e s'impressionista Rory Bremner. Tra is artistas famados de sa tzitade figurant is ritratistas Sir Henry Raeburn, Sir David Wilkie e Allan Ramsay.

Sa tzitade at fintzas dadu is nadales o acasagiadu carchi mùsicu de manna resessida in is ùrtimos de deghe annos, in particulare Ian Anderson, frontman de sa banda Jethro Tull, The Incredible String Banda, su duetu folk The Corries, Wattie Buchan, cantante e membru fundadore de sa banda punk The Exploited, Shirley Manson, cantante de su grupu Garbage, is Bay City Rollers, The Proclaimers, Boards of Canadà e Idlewild.

Edimburgu est sa tzitade nadale de s'ex primu ministru britànnicu Tony Blair chi at frecuentadu su Fettes College de sa tzitade.

Notòrios criminales de su passadu de Edimburgu includent Deacon Brodie, a capu de una corporatzione de is cummertziantes e cussigeras cumonale de Edimburgu a de die, ma unu ladru a de note, chi si narat siat istadu s'ispiratzione pro s'istòria de Robert Louis Stevenson, s'istranu casu de su dotore Jekyll e Mr Hyde, e is mortores Burke e Hare chi ant cunsignadu noos mortos pro sa dissezione a su famadu anatomista Robert Knox.

Unu àteru pessonàgiu famadu a Edimburgu era Greyfriars Bobby. Su minore Skye Terrier podet dare at mantentu la bìgiat in sa tumba de su suo defuntu maistru in Greyfriars Kirkyard pro 14 annos in is annos 1860 e 1870, dende orìgine a un'istòria de devotzione canina chi tenet unu ruolu in s'atràere is visitatori de sa tzitade.

Relatas internatzionales

Tzitades gemellate

Sa tzitade de Edimburgu at istipuladu 14 acòrdios internatzionales de gemellaggio de su 1954. Sa majore ala de is acòrdios sunt definidos "tzitades gemellas", ma s'acòrdiu cun Cracovia est designadu comente a "tzitade partner" e s'acòrdiu cun sa prefetura de Kyoto est ufitzialmente "Collegamentu de amighèntzia", chi rifletet su status suo de ùnica regione de gemellare cun Edimburgu.

References

Template:Reflist

[Edinburghpop1-1] ttp://download.edinburgh.gov.uk/Census_2001_City_Comparisons/CCTable1Population.pdf.

[Edinburghpop2-2] ttp://www.scrol.gov.uk/scrol/browser/profile.jsp?profile=Population&mainArea=edinburgh&mainLevel=Locality.

[1]

[2]