Abicultura

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

S'abicoltura est a pesare abes, est unu de sos traballos cunsideraos agricolos, s'ùnicu abberu eco-cumpatibile chi si basada in s'isfrutamentu de risorsas rinnovabiles chi non si poden isfrutare de àteru modu (nètare, galureu, cherapighe).

Abicoltura e ambiente[càmbia | edit source]

S'atzione pronuba de s'abe est a sa base de sa riprodutzione de sas mazores ispètzias vezetales e de sa produtividade de medas piantas de interessu agrariu. S'istrintu lionzu tra abicoltura e ambiente assumede unu significadu ancora prus atuale a sa lughe de sa creschente espansione de s'agricoltura biologica, ambitu inube s'allevamentu de sas abes podet agatare ispatziu zustu, po unu potentziamentu suo e po sa valorizatzione de sos prodotos tipicos e de calidade. Comente in Sardigna, nche sunt totus sos presuppostos po unu cunsistente isviluppu de custa atividade.

Istòria de s'abicoltura in Sardigna[càmbia | edit source]

S'abicoltura in Sardigna, giughet origines antigas. In Ulìana, in su 1843 ant agatadu una istatuina in brunzu chi raffigurada unu zovanu nudu cun chimbe abes bene assetiadas in pitzu de sa carena. Spano pentzaiat chi esseret rafigurau Aristeo, s'eroe de sa Lìbia chi, a cantu ant lassadu iscritu Diodoro Siculo, Cicerone e àteros at imparadu medas populos,intramesu fintzas sos sardos, a faghet su ghasu, s'ozu, allevare sas abes e a faghet su mele e sa chera. Ma nos ischimus ca sos Fenicios, Cartaginesos e sos Romanos ant acatadu de seguru in Sardigna un'abicoltura bene aviada, e si est beru ca cun sos Fenicios sos Sardos cumerciaian sa chera, sos Romanos dominadores aghian paghare sos tributos in pitzu de sa produtziones de chera e mele. E sunt semper sos Romanos chi ant dispretzadu su menzus mele chi sa Sardigna produit, su mele arranchiu de olidone: Omnia que Sardinia fert, homines et res, mala sunt. Etiam me, quod in ea insula abundat, amarum est.

In su periodo giudicale,su ruolu de s'abicoltura est cussiderau istrategicu po s'economia de s'isola a su puntu de cumbinchere sos estensores de sa Carta de Logu a previdire ispetzificas santziones po sos furtos de alveares. Sa Carta, capitulu XXXI infatis narat:

De chi furarit ortu de abis. Item ordinamus chi si alcuna persona furarit ortu de abis,ed esserit dessu Rennu, paghit infra dies bindighi,de chi hat a esser juygada,pro s'unu deghi; e si esserit de ecclesi, over de àtera persona,paghit pro s'unu chimbi. E niente deminuspaghit de machicia assa corti soddos centu, et emendit su dannu, a cui hat a esser. E si non pagat issa, over atter'homini pro see infra dies bindighi, de chi hat a esser juygada, tangintilli un'origlia.

Sas abes[càmbia | edit source]

Sas abes domesticas o mellifiche, appartenent a s'ispetzie Abes mellifera L., o Abes mellifica L. Si tratat de insetos sotziales chi appartenent a s'ordine de sos imenoteri, familia de sos apidi. A su genere apis appartenent atras tres ispetzias, comente sa mellifera, totus originarias de sas regiones tropicales de s'Asia sud orientale:

  1. Abe dorsata F. o abe gigante.
  2. Abe florea F, o abe nana.
  3. Abe indica o cerana.

Oe s'Abe mellifera s'agatat distribuida in totu su mundu, ma prima fiat cunfinada in Europa, Asia e Africa. Infines si sunt formadas varias ratzas de Abes mellifera chi si partzin in tres grupos:

  1. Razzas Europeas
  2. Razzas orientales
  3. Razzas africanas

S'Abe mellifera ligustica est ispartzinada in totu su mundu, e in sas zonas chi funt presentes àteras arratzas sunt naschidos incròcios e duncas àteras abes selezionadas.Sas arratzas de importu mannu economicu sunt:

  1. Abe mellifera ligustica o abe italiana, est originaria de su nord Itàlia (Liguria, Piemonte)
  2. Abe mellifera mellifera L.,o abe niedda est originaria de s'Europa nord-orientale et est difundia de s'Ispagna a sa Siberia.
  3. Abe mellifera carnica Polmanno o abe carnica est originaria de sa zona meridionale de sas Alpes Austriacas e de Balcanos setentrionales, oe est difùndia in Austria , ex Jugoslavia e acanta de sa badde de su Danubio (Ungheria, Romania e Bulgaria) assimbigiat a sa ligustica ma abarrat prus oscura.
  4. Abe mellifera caucasica Gorb o abe caucasica, est originaria de sas baddes artas de su Caucaso tzentrale e como est meda ispartzinada in U.R.S.S.
  5. Abe mellifera adansonii o abe africana est originaria de s'Africa tzentrale otzidentale.

Sas abes mellifera sunt insetos sotziales e bivent in familias o colonias de pariga de milliaias de individuos (dae 10.000 a 100.000) sas familias de sas abes bivene in sos panes de chera costruidos o in bucos naturales comente truncos tuvudos etz. o in domos fatas de s'òmine (arnia). In sa sotziedade de sas abes esistidi s'abe mascu e duas castas de abes feminas: sas fecondas, chi sunt sas reginas e sas isteriles chi sunt sas operaias. De su puntu de vista geneticu non ca peruna diferentzia tra custos duos tipos de feminas, de unu obu fecondadu, difatis si podet isviluppare siat un'operaia siat una regina. Sa diversidade est depiu a sa cosa de papare chi ddis giant cando sunt galu larvas in su tempus de s'isviluppu issoro. Sa regina est prus manna de sas operaias e su traballu suo est a ponner sos obos. Podet bivere fintzas a bàtero o chimb' annos. Su ruolu de s'abe mascu est de fecondare sa regina e bivet paghu prus o mancu un'istagione.

S'abe tenet diversos compitos in sa vida sua e sunt:

  1. Abe ispazzina, difatis a pustis naschida si dedicat a pulire sas tzellas chi depent agollere sa cria noba.
  2. Abe nutrice, chi tenet s'impreu de acudire cun su pappare sas larvas e de das bardare. De sa sesta die produin sa pappa reale.
  3. Abe magasinera, su traballu suo est de agollere de sas botinatrices su nètare e nde ddu tramudare in mele depositande-ddu in sas cellas.
  4. Abe cheraiola, giughen ghiandolas chi produint sa chera e sunt veras architetas ca modellant a sa perfetzione cun sas barras e sos pedigheddos sas celletas de su pane in froma esagonale.


Icona
Icona
Custu artìculu non est galu in mancuna categoria.
(castia inoghe pro sos articulos senza categoria, e s'elencu de sos articulos senza mancuna categoria)