Charles Bukowski

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
(Reindiritzadu dae Charles bukowski)

Flag of the Italian region Sardinia.svg
Articulu in LSC
Flag of the Italian region Sardinia.svg

dessìnniu de Charles Bukowski

Charles Bukowski (Andernach, 16 austu 1920 – San Pedro, 9 martzu 1994), est istadu unu iscritore e poeta de sos Istados Unidos.

S'opera sua fiat caraterizada de una forte cumponente autobiogràfica e duncas de su raportu suo cun s'alcol, cun sas fèminas e cun totu sa sotziedade.

Sa Vida[càmbia | edit source]

Gioventude

Heinrich Karl Bukowski naschet in Andernach, Germània, de Katarina Fett, tedesca, e de Heinrich Bukowski, americanu de origine polaca e tedesca. Issu affermaiat de èssere figiu illegitimu, ma is documentus anagràficos de Andernach narant ca su babbu e sa mamma si fiant cogiados unu mese in antis de sa nàschida sua.

Sa famillia sua emigrat in Amèrica cando issu tenet duos annos, pro ite in Germània a pustis de sa I Gherra Mundiale s'economia est a su collassu, e andat a bivere in antis in Baltimora, Maryland, ma in su 1930 si trasferit in Los Angeles, Califòrnia.

In su romanzu 'Ham on Rye', issu contat ca su babbu fiat fatufatu chentza triballu e meda malu cun sos figios.

A pipiu est meda birgunzosu, peus prus a mannu cando si immalaidat de acne, e creschet solu pro ite sos canteapares ddu istorchent pro s'atzentu tedescu chi tenet e pro comente benet obligadu a si bestire.

Est pitzocheddu cando comintzat a buffare alcol impare a s'amigu fidau William 'Baldy' Mullinax, figiu de unu silurgianu alcolizadu.

A pustis de su diploma istùdiat cursos de arte, giornalismu e literadura in s'universidade pro duos annos, ma lassat sos istudios cun su comentzu de sa II Gherra Mundiale, e movet a New York pro comintzare sa carriera de iscritore.

Bukowski no andat in gherra pro ite est giuigadu non idoneu.

Primos Iscritos

Su primu contu benit pubricadu cando tenet 24 annos in sa rivista Story, su segundu contu benet pubricadu duos annos a pustis in una ragorta de Portfolio III. A coa lassat s'iscritura pro deghe annos e abarrat in Los Angeles o in àteras partes de sos Istados Unidos, triballende pagu. In sos annos '50 agatat traballu comente posteri chi però abandonat tres annos a pustis.

In su 1955 est a curtzu de mòrrere pro una liaga in s'istomogo e comente sanat torrat a iscriere poesias. In su 1957 cògiat Barbara Frye, una poeta de su Texas chi no at mai bida in antis. A pustis de su divortziu in 1959, issu torrat a buffare.

Annos Sessanta

Torrat a traballare in s'offìtziu postale de Los Angeles in ue abarrat pro deghe annos. In su 1962 morit Jane Cooney Baker, primu amore suo, cunsiderada de sos biografos de Bukowski ispiradora de sa produtzione de Bukowski. Issu ddi dèdicat una regorta de poesias chi nde pranghent sa morte.

In su 1964 sa cumpanza Frances Smith ddi dat s'unica figia, Marina Louise.

In su 1967 Bukowski incomintzat a iscriere More Notes of a Dirty Man, chi pùbricat in puntadas in 'Open City' revista de Los Angeles. Cun sa serrada de 'Open City' sos contos sighint a bènnere pubricados in su 'Los Angeles Free Press'e in su NOLA Express de New Orleans, Louisiana. In su 1969 si dedicat a una revista literaria sua chetza de tènnere fortuna.

Sos annos Black Sparrow

In su 1969 atzetat s'oferta de John Martin, editore de sa Black Sparrow: 100 dollaros a chida pro totu sa vida. Detzidit duncas de lassare su triballu a sas postas pro si dedicare a s'iscridura. Tenet barantanoe annos. Comente espricat in una litera "tenia isceti duas possibiliadades - abarrare a s'ofitziu postale e m'amachiare... o mi nch'andare e giogare a faghere s'iscritore e morrere de famine. Detzidia de morrere de famine". Passat prus agu de unu mese cando agabat su primu romanzu, Post Office, chi ddu faghet famadu. Bukowski, pro respetu e riconnoschéntzia a sa fidùtzia chi ddi ant dadu, pubricat giai totus sos romanzos a sighire cun sa Black Sparrow.

In su 1976 connoschet Linda Lee Beighle, e bivet impare a issa prus de duos annos, mancari fatufatu si lassant pro ite issu s'istracat de sa relatzione e da bogat de domu. Bukowski, iscriende de Linda, narat ca issa ddi at regaladu deghe annos in prus (pro ite ddu obrigat a buffare prus pagu e isceti binu). Si cògiant in su 1985.

Morte

In su 1988 si malàidat de tisichéntzia, ma sighit a iscriere e pubricare liburos fintzas a cando, su 9 martzu 1994, morit pro una leucemia fulminante in San Pedro, pagu a pustis chi at agabadu s'urtimu romanzu Pulp. S'interru est fatu de mongios buddistas.

Sa tumba sua narat: "Don't try", chi cheret narrere non proves, frasa chi aiat usadu in una poesia cunsigende sos aspirantes iscritores e poetas.

Òpera[càmbia | edit source]

Bukowski at pùbricadu iscritos meda numerosos de sos primos '40 fintzas a sos primos '90.

Issu reconneschiat ca s'iscritura sua fiat influentzada Anton Chekhov, James Thurber, Franz Kafka, Knut Hamsun, Ernest Hemingway, Henry Miller, John Fante, Louis-Ferdinand Céline, Robinson Jeffers, Fedor Dostoevskij, D. H. Lawrence, Antonin Artaud, E. E. Cummings.

Fatufatu su nòmene suo est istadu assotziadu a su movimentu de sa beat generation, essende s'istile suo de iscriere informale e anticunformista, issu però non s'est mai identificadu comente "beat".

Los Angeles est su logu chi faghet de isfundu a manna parte de sos iscritos suos, in ue sos tratos de sa sotziedade e de s'umanidade postos a lughe sunt prusatotu sos prus miseros e contraditorios, contados cun ironia e marigore.

Tzìnema[càmbia | edit source]

Est de su 1981su film de su diretore de pellicula Marco Ferreri, Storie di Ordinaria Follia, chi umprit de sa regorta de contos de Bukowski. Sa parte de Bukowski est interpretada de Ben Gazzara.

In su 1987 bessit Barfly, unu film semi-autobiograficu iscritu de Bukowski e interpretadu de Mickey Rourke, in su rolu de s'àlter-ego Henry Chinaski e de Faye Dunaway in su rolu de sa fantzedda Wanda Wilcox. Bukowski bi cumparet fintzas in unu cameo comente cliente de unu bar.

Semper de su 1987 Crazy Love, unu film de su Bèlgiu, unu acontzu de iscritos de Bukowski.

De su 2003 su film-documentariu Bukowski: Born Into This, chi contat da sa vida de s'iscritore. A su film ant contribuidu Sean PennTom WaitsHarry Dean Stanton and Bono.

In su 2005 bessit una acontzadura pro tzinema de su romanzu Factotum, cun interpretes Matt DillonLili Taylor, e Marisa Tomei.

Bibliografia[càmbia | edit source]

Romanzos[càmbia | edit source]

  • Post Office (1971)
  • Factotum (1975)
  • Women (1978)
  • Ham on Rye (1982)
  • Hollywood (1989)
  • Pulp (1994)

Regortas de Poesias[càmbia | edit source]

  • Flower, Fist, and Bestial Wail (1960)
  • It Catches My Heart in Its Hands (1963)
  • Crucifix in a Deathhand (1965)
  • At Terror Street and Agony Way (1968)
  • Poems Written Before Jumping Out of an 8 story Window(1968)
  • A Bukowski Sampler (1969)
  • The Days Run Away Like Wild Horses Over the Hills (1969)
  • Fire Station (1970)
  • Mockingbird Wish Me Luck (1972)
  • Burning in Water, Drowning in Flame (1974)
  • Scarlet (1976)
  • Maybe Tomorrow (1977)
  • Love Is a Dog from Hell (1977)
  • Play the Piano Drunk Like a Percussion Instrument Until the Fingers Begin to Bleed a Bit (1979)
  • Dangling in the Tournefortia (1981)
  • War All the Time (book)|War All the Time (1984)
  • You Get So Alone at Times That It Just Makes Sense (1986)
  • The Roominghouse Madrigals (1988)
  • Septuagenarian Stew: Stories & Poems (1990)
  • People Poems (1991)
  • The Last Night of the Earth Poems (1992)
  • Betting on the Muse: Poems and Stories (1996)
  • Bone Palace Ballet (book)|Bone Palace Ballet (1998)
  • What Matters Most Is How Well You Walk Through the Fire.(1999)
  • Open All Night (book)|Open All Night (2000)
  • The Night Torn Mad with Footsteps (2001)
  • Sifting Through the Madness for the Word, the Line, the Way(2003)
  • The Flash of the Lightning Behind the Mountain (2004)
  • Slouching Toward Nirvana (2005)
  • Come on In! (2006)
  • The People Look Like Flowers at Last (2007)
  • The Pleasures of the Damned (2007)
  • The Continual Condition (2009)

Regortas de Contos[càmbia | edit source]

  • Confessions of a Man Insane Enough to Live with Beasts(1965)
  • All the Assholes in the World and Mine (1966)
  • Notes of a Dirty Old Man (1969)
  • Erections, Ejaculations, Exhibitions, and General Tales of Ordinary Madness (1972)
  • South of No North (1973)
  • Hot Water Music (1983)
  • Tales of Ordinary Madness (1983)
  • The Most Beautiful Woman in Town (1983)
  • Portions from a Wine-stained Notebook: Short Stories and Essays (2008)
  • Absence of the Hero (2010)
  • More Notes of a Dirty Old Man (2011)

Àteros[càmbia | edit source]

  • Shakespeare Never Did This (1979); expanded (1995)
  • The Bukowski/Purdy Letters (1983)
  • Screams from the Balcony: Selected Letters (1993)
  • Living on Luck: Selected Letters, vol. 2 (1995)
  • The Captain Is Out to Lunch and the Sailors Have Taken Over the Ship (1998)
  • Reach for the Sun: Selected Letters, vol. 3 (1999)
  • Beerspit Night and Cursing: The Correspondense of Charles Bukowski and Sheri Martinelli (2001)
  • Sunlight here I am: Interviews and encounters, 1963-1993(2003)