Limba de Okinawa

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Bae a: navigadura, chirca


Nùgoro-Istemma.png
Articulu in nugoresu
Nùgoro-Istemma.png

Màpa de sa limba de Okinawa, in sa variedàde de sùsu (in biaìttu) e de zòsso (in ruju).

Sa lìmba de Okinawa est una limba chistionàda in Giappone, a zòsso in s'ìsula de Okinawa, in cussas chi li sun a Oriente e fìntzas in atteras comènte Kerama, Kume-jima, Tonaki e Aguni. Sa limba de Okinawa fàchet parte de su grùstiu de sas limbas ryukyu; si ischìrriat in bàttor limbàzos: shuri, naha, torishima e kudaka. Su dialètu shuri, sicomènte nde fachìat imprèu s'aristocratzìa de su locu, fit pòstu a norma de istandard in sùtta de su rènnu Ryūkyū de tàndo, càndo fìt re Sho Shin dàe su 1477 a su 1526; parìtzos cantos e poesìas sun iscrìttas in shuri.

In Giappone, sa limba de Okinawa non si la cussìderat, pro resònes polìticas, una limba a bànda dae su giapponèsu ma, prusaprèstu, unu dialètu (沖縄方言 Okinawa hōgen) o gàlu, refudàndeli carattere de unidade, duos limbàzos chi si chistionàban in s'isula, cussu tzentràle e cussu meridionàle (沖縄中南部諸方言 Okinawa Chūnanbu Sho hōgen). Su Giappone, pro mèdiu de cosas comènte sa tessera de su dialettu, at sèmper pessichìu una politica assimilatzionista contr'a sas atteras curturas chi bi aìat in sìnu suo: pro custu, sa limba de Okinawa la favèddan abbèru in pacos oje in dìe, tèntu galu in bìda e in ammèntu chin operas de teatru comènte sos uchinaa shibai.