Wikipedia

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Su logo de sa Wikipedia.

Wikipedia est una entziclopedia multilìngue a cuntènnidu lìberu, iscrita dae boluntàrios chi traballant paris e sustenta dae sa Wikimedia Foundation, unu comitadu chi non pedit cumpensu . Ae como, est pubricada in 200 limbas (unas 100 in ue sos sotzios sunt ennanghinde paràulas, cun sa ingresa chi est sa prus cumprida) e cuntenet "boghes" cale siet una entziclopedia traditzionale, almanacu, ditzionàriu geogràficu, entziclopedia de novas. Sa tarea sua est de iscriere e fagher connoschere una entziclopedia internatzionale lìbera, bortada in d'unu rigòre 'e chistiònos, gai chi siet lèggida in cada zassu de su mundu . Wikipedia est giai unu de sos sitos de consultatzione prus impreados in su web, rezzinde nessi 60 miliones de compudadas pro die.

Wikipedia cuntenet gasì 1,8 miliones de artìculos. Prus de 700.000 de custos sunt in ingresu, prus de 280.000 in tedescu, prus de 150.000 in frantzesu e prus de 130.000 in zaponesu. Sa versione italiana at coladu sos 67.000 artìculos. Wikipedia est nàschida su 15 ghennàrgiu 2001 comente progetu complementare de Nupedia (unu progetu cun tarea sìmile ma fattu dae espertos). Sende semper crèschida in popularidade, at dadu bida a medas progetos frades comente Wikitionary, Wikibooks e Wikinews. La contivìgiant boluntàrios a sa manera wiki, in su sentidu ca sos artìculos podent èssere modificados dae chie si siat o gasi. Sos boluntàrios de Wikipedia sustenent sa polìtica de su "a bisura neutrale" chi narat ca sas opiniones presentadas dae personas de importu o dae operas literàrias cherent contadas comente benin allegadas, ae mutu postu, chena manizzos. No c'at de s'ispantare si compudande Wikipedia s'agatant faddinas o aligarzas,si gasi, cherent zerriados sos sotziòs chi an'a bier issos si c'at de ite mendare, o si est abile, lu mendat su chi est leginde e totu.

Sa nomena de Wikipedia comente sistema de consultatzione est istada ogetu de cuntierras: l'ant alabada pro sa distributzione sua lìbera, pro sa compilatzione lìbera e pro su rigòre de argumentos, e atatzada pro pregiudìtzios sistèmicos presuntos (diant èssere privilegiadas sas boghes de interessu pro sos contribudores sena abaidare as'importu issoro reale), sa preferèntzia de s'acòrdiu a sas provas, lacunas pro unos cantos argumentos e amancu de responsabilidade e autoridade cando acarada cun sas entziclopedias traditzionales. Sos artìculos suos sunt remonados dae sos mass media e dae istitutos acadèmicos e sunt disponìbiles suta su permissu GFDL. S'editzione tedesca l'ant distribuida in compact disc e de medas editziones ant creadu unos mirror o unos progetos derivados.

Naturale[càmbia | edit source]

Sa tarea de Wikipedia est de creare un'entziclopedia lìbera e credìbile — antzis sa prus entziclopedia manna in s'istòria, e pro amprària e pro fundària de sos argumentos sighidos. Su fundadore suo Jimmy Wales descriet Wikipedia comente "unu isfortzu de creare e distribuìre una entziclopedia lìbera de sa megius calidade chi fagat a ongi persona in su praneta in sa limba sua". Creada in su giassu web wikipedia.org, Wikipedia tirat su nùmene suo dae s'unione de sa paraula wiki, paraula hawajana chi cheret nàrrere "lestru" e chi la ponent a unu tipu de software collaborativu, e dae pedia, sufissu de entziclopedia chi in grecu cheret nàrrere "imparu". Wikipedia, in sas intentziones de Wales, diat deper arribare a una calidade pari o megius de s'Entziclopedia Britannica e èssere publicada finas in papiru.

Bi sunt o bi fint medas àteros progetos de entziclopedias in Internet. In unos cantos, ant impreadu sas polìticas editoriales e sa propriedade pro sos artìculos traditzionales, comente s'Entziclopedia Stanford de Filosofia o Nupedia, chi est giai morta, ambas duas cumpiladas dae espertos. Giassos web prus informales comente h2g2 o Everything2 serbint comente ghias generales e sos artìculos issoro los iscrien e controllant personas comunes. Progetos comente Wikipedia, Susning.nu, e sa Enciclopedia Libre, sunt imbetzes wiki ue sos artìculos los adelantant medas autores e no esistet perunu protzessu formale de revisione. Wikipedia est diventada su prus mannu de custos wiki entziclopedicos pro nùmeru de artìculos. A diferèntzia de medas entziclopedias su cuntènnidu de Wikipedia est lassadu suta su permissu GNU Free Documentation License.

Wikipedia tenet totu unu paris de lìneas de ghia impunnadas a identificare su tipu de informatzione bonu pro lu pònnere in issa. Las remonant medas bortas in sas cuntierras pro detzidere si unu tzertu cuntènnidu cherat agiuntu, revisionadu, trasladadu a unu progetu frade o bogadu.

Cuntènnidu lìberu[càmbia | edit source]

GFDL, su permissu chi sos artìculos de Wikipedia sunt lassados disponìbiles, est unu de sos medas permissos pro su copyright de tipu copyleft, sende chi permitet sa redistributzione, sa creatzione de òperas derivadas e s'impreu cumertziale de su cuntènnidu suta conditzione chi siat apoderada s'atributzione a sos autores e chi su cuntènnidu abarret disponìbile suta GFDL. Cando carchi autore contribuit a su progetu cun materiale originale, sos deretos de autore abarrant in possessu suo ma isse cuncordat a lassare su traballu suta GFDL. Su materiale de Wikipedia podet duncas èssere distribuidu a, o incorporato dae, fontes chi a contu issoro impreent custu permissu. De su cuntènnidu de Wikipedia bi sunt medas mirror o progetos derivados a partire dae còpias de sos database. Mancari totu sos iscritos siant disponìbiles suta GFDL, una perchentuale manna de imàgines e sonos in Wikipedia non sunt lìberos. Elementos comente logos agiendales, esempros de cantzones o fotos giornalìsticas amparadas dae copyright sunt impreadas cun una decraratzione de fair use (in Itàlia s'idea de fair use non bi est in su corpus legale, e duncas òperas chi cuntenerent custos elementos diant podere èssere no amìtidas). Wikipedia at retzidu finas materiale suta conditzione chi non si podant produire traballos derivados o chi podat èssere impreadu petzi a intru de Wikipedia. Comuncas, unas cantas editziones atzetant petzi cuntènnidos multimediales lìberos de copyright.

Wikipedia l'ant impreada sos media, acadèmicos, e àteros comente referimentu o suplementu. Organizatziones de noas ant remonadu artìculos de Wikipedia comente fontes o faeddende de s'informatzione in su Web, calicunu de manera regulare. Segundu sas listas mantentas dae contribuidores de Wikipedia, sos artìculos los ant remonados medas bortas in sos news media. Prus pagas bortas, l'ant impreada in istùdios acadèmicos, libros, cunferèntzias, e càusas in giudìtziu.

Editziones in limba[càmbia | edit source]

Wikipedia abratzat 92 editziones in limba ativas a maju 2005. Sas editziones suas prus mannas sunt, in òrdine decreschente, sa inglesa, tedesca, frantzesa, giaponesa e svedesa. In totale, Wikipedia cuntenet 205 editziones in limba cun unu nùmeru totale de unos 1,8 miliones de artìculos.

Sas editziones in limba traballant ongi una pro contu suo. Non sunt obrigadas dae su chi bi est in sas àteras ma sunt petzi tentas a respetare sas lìneas ghia comente su "puntu de bista neutrale". Comuncas sos artìculos e sas imàgines sunt comunes intra sas editziones, sos primos gràtzias a unu traballu de tradutzione, sas segundas gràtzias a sa regorta Wikimedia Commons. Sos artìculos traduidos rapresentant una partighedda petzi de sos artìculos de ongi editzione.

Cumponidura[càmbia | edit source]

Casi totu sos chi abisitant su giassu de Wikipedia podent cumpònnere un'artìculu e àere luegus mustradas sas modìficas issoro. Wikipedia est fraigada in su combinchimentu chi su traballu a paris intra sos utentes potzat in su tempus megiorare sos artìculos, prus o mancu de sa matessi manera chi adelantant su software open source. Sos autores de sos artìculos non depent àere pro fortza una connoschèntzia o calìfica formale pro sos argumentos contivizados e sunt avisados ca sas contributziones issoro podent èssere "modificadas sena piedade e redistribuidas a piaghere" dae chie lu chèrgiat. Sos artìculos non sunt controllados dae un'utente o grupu editoriale particulare e sas detzisiones de pigare pro su cuntènnidu e pro sas polìticas editoriales de Wikipedia bessint pro acòrdiu e carchi borta dae votu, mancari a Jimmy Wales tochet sa detzisione finale.

Pro su naturale abertu de custu progetu, medas bortas bi sunt "gherras editoriales" o cuntierras longas cando sos editores non arribant a unu acòrdiu. Unos cantos de custa comunidade ant ispricadu su protzessu de cumponidura in Wikipedia comente unu traballu a paris, o unu protzessu in crèschida de darwinismu sotziale, ma custa sa comunidade pro su prus non la cunsiderat una auto-presentada giusta. Sos artìculos sunt semper sutapostos a modìficas, gai chi Wikipedia non decrarat mai finidu un'artìculu. Sos dannàrgios sunt unu problema costante pro Wikipedia.


WikiMedia[càmbia | edit source]

Lìneas de cumportamentu[càmbia | edit source]

Wikipedia rechedet a sos collaboradores de osservare unu "puntu de bista neutrale" cando iscrient e de no carrigai peruna chirca originale.

Su puntu de bista neutrale, una lìnea de cumportamentu "non negotziaditza", faghet crara sa tarea de s'entzicropedia e cuddu de "rapresentare sas cuntierras, descriere·las, innantis de ingagiare·si pro issas". Si bi arribant, Wikipedia non diat èssere iscrita segundu unu puntu de bista "ogetivu", ma diat presentare de manera impartziale totu sas caras de una chistione, atribuidos a sos sustenidores issoro de manera neutrale. Custa polìtica imponet ca onzi unu de custas caras depat retzire unu pesu uguale a sa popularidade sua. Issa est istada criticada pro àere una tarea chi no faghet a tocare, pro èssere inutilosa cun unu materiale sena fundòriu e cunfirmas e pro permìtere chi siant rapresentados lados "ofendidores de sa morale".

Opiniones o teorias chi non sunt istadas giai pubricadas sunt cunsideradas "chircas originales", e custu no est permìtidu in Wikipedia. Sa polìtica de sa "chirca no originale" afirmat ca cuddu tipu de materiale non faghet a l'atribuire cun siguresa suta unu puntu de bista neutrale e ca non depat èssere intrada una cale chi siat idea o prospetu originale de unu contribuidore.

Sos collaboradores de Wikipedia mantenent in prus totu una bariedade de polìticas e lìneas ghia minores. In cuntrastu con àteros wiki de su tempus suo, comente su Portland Pattern Repository de Ward Cunningham (cunsideradu s'imbentore de su wiki), sos Wikipedianos impreant sas "pàginas de cuntierra" pro resonare de sas modìficas a sos artìculos, innantis de lu fàghere a intru de sos artìculos etotu.
Sos collaboradores de Wikipedia medas bortas modìficant, moent e burrant cuddos artìculos chi cunsiderant disadatos pro una entzicropedia, comente sas definitziones de ditzionàriu (pro custas esistent progetos ad hoc comente su Wikitzionàriu) o iscritos dae fontes originales. Medas bortas sas editziones de Wikipedia istabilint cumbentos de istile.

Pàginas ligadas:

Autores[càmbia | edit source]

In Wikipedia non bi sunt distintziones formales intra sos contribuidores, sas detzisiones sunt pigadas arribende a s'acòrdiu intra cuddos chi traballant. In su ghènnargiu de su 2005, Wikipedia aiat a inghìriu de 13.000 utentes chi contribuiant in cuddu mese cun nessi chimbe elaboratziones; 9.000 de custos utentes ativos traballaiant pro sas tres editziones prus mannas. Unu grupu prus ativu de unos 3.000 utentes, e prus de su mesu traballaiat pro sas tres editziones prus mannas, at contribuidu pro prus de 100 elaboratziones a mese. Segundu Wikipedia, su bator unu de su tràficu de Wikipedia benit dae utentes no assentados chi cun paga probabilidade podent èssere cramados editores.

Sos traballos de mantenimentu sunt fatos dae unu grupu de boluntàrios adelantadores, agiudadores, buròcrates e aministradores, e su nùmeru issoro est a inghìriu de chentenas de unidades. Sos aministradores sunt sos prus numerosos de su grupu e gosant unos cantos previlègios comente su de poder impedire chi sos artìculos potzant esser modificados, de burrare sos artìculos o de blocare de manera temporànea o permanente unos cantos utentes in sa modìfica de Wikipedia. Sas atziones de dannàrgios o sas infratziones minores de sas lìneas ghia podent cumportare un'avertimentu o unu blocu temporàneu, e blocos longos o permanentes a sighida de infratziones prolonghiadas e graes los dat Wales o, comente in s'editzione inglesa, unu Cussìgiu Arbitrale.

Su giae cumponidore capu de Wikipedia Larry Sanger at naradu ca àere su permissu GFDL est comente una "afiantza de libertade, est una motivatzione forte a traballare in una entziclopedia lìbera". In un'istùdiu a pitzus de Wikipedia comente comunidade, su professore de Economia Andrea Ciffolilli at afirmadu ca su costu bassu de transatzione in su pigare parte a unu software wiki creat unu catalizadore pro sa crèschida collaborativa e ca una acostada a sa "costruzione creativa" incoràgiat su pigare parte. Wikipedia est istada bida comente unu esperimentu sotziale de anarchia o demograzia. Su fundadore suo at respustu ca no est istada pensada de gai ma antzis nde est una cunsighèntzia. In una pàzina a pitzus de su fàghere chircas cun Wikipedia, sos autores suos ispricant ca Wikipedia est de importu comente comunidade sotziale. Est a narrer, a sos autores de artìculos podent dimandare de difèndere o crarire su traballu issoro e sas cuntierras faghet a las bìere luegus. Sas editziones de Wikipedia cuntenent medas bortas unu "bangu de sas informatziones" puru, ue sa comunidade respundet a sas preguntas.

Tzinnos istòricos[càmbia | edit source]

Wikipedia l'ant creada in su ghennarzu de su 2001 in inglesu, a pustis de cuntatos intra Larry Sanger e Ben Kovitz, e finas gràtzias a su traballu de Jimbo Wales, chi at postu a dispositzione sos server netzessàrios pro s'esperimentu.

Sa fase isperimentale est istada luegus sighida dae una fase de adelantamentu mannu chi at bidu cun s'andare de su tempus una crèschida lestra de utentes assentados (a làmpadas 2004 unos 7.500 in sa versione in limba inglesa, prus de 1.100 in sa in italianu) e una impinnada ispantosa de su nùmeru de artìculos produtos (a gratis e traballende imparis), chi at passadu de meda sos 600.000 (boghende dae su contu sos redirect e sas pàzinas stub).

Su 22 cabudanni 2004 Wikipedia tota canta est at passadu su milione de artìculos.

S'istòria de Wikipedia, in inglesu, faghet a la legher in custa pàzina.

Inue est Wikipedia?[càmbia | edit source]

Unos cantos server de Wikipedia

Mancari a beru manna meda comente comunidade (mìgias de utentes ativos e una cantidade ispantosa de artìculos e informatziones), sos server de wikipedia sunt casi piticos: una deghina de elaboradores (duos database e carchi server web), postos in un'àngulu de s'aposentu chi òspidat sos server de Bomis.com (pro nde ischire de prus, bae inoghe).

Su prozetu est finantziadu pro su prus dae una persona, prus sas donatziones boluntàrias, aiat giustu unu dipendente pro su primu annu (a pustis prus nemus), sos server los manìgiat una persona part-time petzi, finas custu boluntàriu. Sa versione de oe de su software l'at iscrita casi tota unu programadore ebia e bi est unu team de boluntàrios chi lu tenet agiorronadu e lu megiorat passu passu.

Esistent unos cantos cache-server in Parigi pro allestrare su tràficu europeu.

Wikipedia in sardu[càmbia | edit source]

Sa versione sarda de Wikipedia, chi ses leghende como, tenet a nominzu Bichipedia. Est nàschida in Abrile de su 2004.

Cumenti cheret pronuntziada Wikipedia[càmbia | edit source]

Non esistet una pronùntzia ufitziale. Una preguntadedda intra sos wikipedianes italianos at portadu a pizu ca unzi unu la pronùntziat a comente cheret.
Sas pronùntzias finas a oe connotas sunt:

  • uichipedia
  • uichipedìa
  • uiki'piːdjə
  • uaichipedia
  • vichipedia
  • vichipédia
  • vichipèdia
  • vichipedía
  • uaichipìdia
  • bichipedìa

Boghes ligadas[càmbia | edit source]

Ant a cumparrer tipos noos de entziclopedias confetzionadas cun una rete de percursos assotziativos chi las collighent, prontas a esser inseridas in memex e inoghe amanniadas