Annalisa Diaz

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Annalisa Diaz
Nùmene intreuAnnalisa Diaz Cao
Nàschida19 ghennàrgiu 1935
Casteddu
Natzionalidadesarda
Tzitadinàntziaitaliana
Traballuinsegnante, polìtica, ativista polìtica
Professioneinsegnante
Contributos de importuFundatzione de su Tzentru de documentatzione e istùdios de is fèminas de Casteddu, discussione e iscritura de leges pro s'amparu de sos diritos de sas fèminas in su parlamentu italianu

Annalisa Diaz Cao (Casteddu, 19 ghennàrgiu 1935) est un'insegnante e feminista sarda.

Biografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Dae su 1987 a su 1992 Annalisa Diaz est istada deputada in is listas de sa Manca Indipendente, eleta cun s'amparu de militantes e feministas. Deputada in sa de X legisladura, no est istada torrada a elèghere in su 1992.[1]

Si càndidat a sa Càmera de is Deputados pro dimanda de is cumpàngias de movimentu, calicuna de is chi faghiat parte de su PCI, in su perìodu chi Livia Turcu, Alessandra Bocchetti e Franca Chiaromonte iscrient sa Carta de is fèminas: dae is fèminas sa fortza de is fèminas.

S'istòria de Annalisa Diaz atraessat baranta annos de polìtica de is fèminas. Est istada fundadora e animadora de su Tzentru de documentatzione e istùdios de is fèminas de Casteddu, gestidu dae sa cooperativa Sa Tarantola, chi in su 1977 unit duos colletivos istòricos de Casteddu, Chirca feminista de ruga Genovesi e su Colletivu de ruga Donizetti. S'annu imbeniente aberint sa Libreria de is fèminas. Presidente de Sa Tarantola, de su 1996 a su 2004 est presidente puru de sa Retze Lilith.

In s'atividade parlamentare at assentadu is cumpetèntzias giurìdicas suas, partetzipende a sa formulatzione e sa presentada de 68 progetos de lege, de is chi bìndighi sunt divenidos leges. S'impinnu prus mannu est istadu cussu relativu a su traballu de is fèminas e a is protzeduras professionales chi discriminaiant finas a cussu momentu sa partetzipatzione feminile in su mercadu de su traballu. At traballadu pro esèmpiu a is normas de ammissione de su personale feminile in su Corpu forestale e in sa Guàrdia de Finàntzia [Lege 30/6/1990]. At acumpridu unu ruolu importante in sa discussione parlamentare subra sa violèntzia sessuale contra is fèminas. In sa dibata intre protzedibilidade de ufìtziu e cuerela de parte si ringherat a favore de custa ùrtima positzione, cun su cumbinchimentu chi siat cussa prus acanta a is sèberos de is fèminas chi ant subidu su dannu, pro chi issas siant protagonistas de is detzisiones chi si depent pigare. In sa dibata pro sa lege subra s'interrutzione voluntària de gravidàntzia, a pustis L. 194, est istada favorèvole a sa depenalizatzione, comente una parte de importu de su movimentu feminista chi reconnoschiat sa netzessidade de s'orientare fache a s'autodeterminatzione de is fèminas. At acumpridu sa faina semper in relatzione cun is fèminas de su grupu sardu suo e cun cussas de su Tzìrculu de sa Rosa de Roma.

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. (IT) Le vittime illustri del voto (PDF), in Il Messaggero Sardo, 10 abrile 1992.

Bibliografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • (IT) Alessandra Pigliaru, Una scommessa di libertà femminile. Conversazione con Annalisa Diaz. In: I movimenti degli anni '70 tra Sardegna e continente, a cura di Federico Francioni e Loredana Rosenkranz. Tàtari, Condaghes, 2017.
  • (IT) Centro di Documentazione e studi delle donne di Cagliari ( a cura di). Memorie del movimento delle donne degli anni '70. Contributi di una storia del femminismo in Sardegna. University Press_Ricerche Sociali/Cuec, 2013

Ligàmenes esternos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]