Black Sabbath

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Black Sabbath
Black Sabbath, original lineup (1973).JPG
Informatziones
Orìgine Rennu Unidu
Gènere musicale Heavy metal, Hard rock, Proto doom
Annos de atividade 1968-2006 ; 2011-2017
Giassu http://www.blacksabbath.com/

Black Sabbath est istadu unu grupu britànnicu (creadu in Birmingham in su 1968) de Heavy metal formadu a sos ùrtimos annos 60.[1] Sa mùsica sua est istada influentzada in grandu mesura pro sos Beatles, cunvertinde·si in su grupu de heavy metal prus importante de totu su tempus.[2] Sos integrantes originales suos sunt istados Ozzy Osbourne (boghe e armònica), Tony Iommi (chitarra), Geezer Butler (bassu) e Bill Ward (bateria).

In s'interi chi Geezer batiat su nùmene de Black Sabbath, sas lìteras suas ant comintzadu a incumintzare contones prus oscuras, si a custu li summamus s'intzidente de Tony Iommi a sos pòddighes chi lu faghiat tocare prus grave, otenimus cantzones comente Black Sabbath o War Pigs.[3][4]

Est cunsiderada una de sas bandas prus influentes in s'istòria de su Rock, a lis atribuit fintzas s'imbentu de s'heavy metal.[5] Petzi in sos Istados Unidos sunt béndidos bìndighi milliones de discos.[6]

S'erèntzia ampra chi at dassadu sos Black Sabbath conca a sa segadura a sa fine de sa dècada de sos '70, est istadu avèrtidu meda. Tantu est gasi, chi bandas de sa tàllia de Motörhead, Judas Priest, Pantera, Megadeth, Soundgarden, Slayer o Metallica, mescamente, cummentant àere pigadu custu heavy iscuru, opressiu, duru e chi, sena peruna duda, giai isorviat de suos cuntemporàneos. Sas cumpositziones suas chi inghiriaiant atmosferas sinistras e demonìacas, annùntzios apocalìticos, ant fatu sos Black Sabbath restaret a unu segundu pranu in antis sa popularidade massitza de suos cuntemporàneos Led Zeppelin o Deep Purple. Ma s'erèntzia de su metal de sos Sabbath at fatu unu magistèriu poderosu subra sa majoria de artistas e grupos in sas dècadas imbenientes (Iron Maiden e Judas Priest in majore gradu), in s'interi chi batiat caraterìsticas chi si diant cunvertire in definitòries de s'heavy metal. Evidèntzia de custu sunt sas versiones diferentes chi si sunt fatas.

In s'atualidade, Ozzy Osbourne at achiridu sos deretos de Black Sabbath.

Su logo

Sa formatzione de printzìpios de sa dècada de sos '80 cun in Iommi, Butler, Dio e Vinny Appice ant creadu su 2006 unu grupu mentovadu Heaven and Hell, unu tìtulu cotu dae su discu e sa cantzone de Black Sabbath s'annu 1980 de su matessi nùmene. Su freàrgiu de su 2009, Heaven and Hell ant annuntziadu chi fiant cravende un'album nou, The Devil You Know, cun sa data de publicatzione pro su 28 de abrile.

Formatzione de su grupu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Black Sabbath s'est formadu in Birmingham s'annu 1968 suta su nùmene Polka Tulk Blues Company, chi si diat cunvertire chitzo in Polka Tulk, a sa fine ant seberadu su nùmene Earth.[7][8] Tando campaiant faghende covers de Jimi Hendrix, Cream o sos Beatles. Su cambiamentu de nùmene definitivu e su cambiamentu de diretzione conca a mùsica prus oscura, est bènnida cando Geezer at iscritu sa cantzone Black Sabbath ispirada in unu libru chi aiat letu pagu in antis e chi l'at dadu pesàdighes pro sa note. Pagu a pustis cando sunt istados telefonados pro fàghere unu cuntzertu e su mànager de su club ue depiant tocare s'est abbigiadu chi si fiat faddidu dae grupu confundende·los cun una àtera banda locale puru de nùmene Earth, ant detzìdidu si cambiare su nùmene e ant seberadu su de sa cantzone de Geezer, Black Sabbath.

Earth at campadu in un'ambiente iscuru cun su bassista suo Geezer Butler, un'ammiradore de sas paristòrias de maja niedda de Dennis Wheatley. Geezer Butler at iscritu sa cantzone Black Sabbath a pustis de otènnere unu libru ocultu in latinu e Butler at tentu una bisione de una figura niedda sètzida in su contone de su letu suo e l'at naradu a Ozzy de sa bisione sua. A curtzu de su 1969, s'est agatadu confùndida cun una àtera banda locale mentovada Earth. A pustis de èssere cramadu pro fàghere unu cuntzertu, ant agatadu a su mànager de s'isballiada Earth. Tony Iommi at naradu chi "nois morimus inoghe" in s'intervista sua cun The Last Supper. Comente a resurtadu, ant adotadu su nùmene de sa cantzone pro sa banda sua.

Su grupu at agatadu sa matèria sua in un'intzidente. Cando su grupu fiat cravende in un'istùdiu, situadu dae segus unu tzìnema de film de terrore, Osbourne at cramadu in Tony Iommi (vìdeu referente: Don't Blame Em) l'at naradu a su restu de sa banda chi fiat istranu chi sa gente pagaret pro bìdere calicuna cosa chi los diat assustare. Aici, sa banda at comintzadu a iscrìere cantzones iscuras, cantzones chi diant serbire de risposta pro sos film de terrore, e in rebellia conca a su pop allegru de sos sessanta. In unu documentàriu de VH1 subra su grupu, Osbourne at cambiadu su nùmene de sas lìteras de cantzones in unu ràdiu amigu de pop de su momentu, "si tue semper andas a San Francisco, semper as a tènnere unu frore subra sos pilos tuos..." (bìdere: Scott McKenzie) - "dassat custu" at naradu issu, "Dassat custu e possedimus a sa gente."

Formatzione originale (1968-1979)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

A pariga cun su suo sonu  heavy nou e s'istadu anticuadu de Osbourne, sa banda at agatadu su momentu pro cravare su primu album suo, Black Sabbath, publicadu in su 1969. Issos l'ant cravadu cun Warner Bros. Record pro sos Istados Unidos e Canadà, e cun Vertigo Record pro su restu de su mundu. Issos ant cravadu s'album Paranoid, in 1970, ma semper ant prestadu atentzione in américa e in Bretagna Manna. Sa cantzone "War Pigs" est istada iscrita in protesta pro sa Gherra de Vietnàm e originalmente fiat fatu pranos li pònnere custu nùmene a s'album. Sa banda at cravadu "Paranoid" a ùrtimu momentu petzi comente agregadu dae su discu. Sa cantzone at acabadu ponende·li nùmenet a su discu e est andadu su primu single chi est essidu a s'àera in sos ràdios.[9]

Una àtera innovatzione est istada su produtu de un'intzidente. Tony Iommi s'est iscalabradu duos pòddighes in sa manu sua cando traballaiat in una fàbrica de metallos. A sas primas, s'est postu pròtesi dae plàstica de un'ampulla de detergente. Sos pòddighes istropiados fiant gaddinosos e non podiat tocare, pro su chi Iommi at modificadu sa chitarra sua Gibson a unu standard E a C# (cumintzende in su de tres de sos albums suos, Master of Reality). Sa tensione minimada dae sas cordas l'at agiudadu a tocare cun sa parte istropiada dae sos pòddighes suos. Butler at modificadu su bassu acordadu suo pro l'assimigiare a sa chitarra de Iommi. Sas modificatziones l'ant dadu unu sonu prus iscuru a sa mùsica de sa banda.

Black Sabbath at istèrridu unu àteru album su 1971, Master of Reality. Custu est istadu su primu discu a mustrare de prus materiale acùsticu. Custa est istada una àtera "mirada" conca a s'istile de Black Sabbath, heavy e dark. Ant annantu de prus variatziones in su momentu de lantzare Black Sabbath, Vol. 4 su 1972. Faghende su protagonista sa belada "Changes" (cuntenende petzi vocale, bassu, pianu e mellotron) e temas de hard rock comente "Supernaut" e "Snowblind" (includende entenimentades), Black Sabbath, Vol. 4 est istadu su discu prus maduru de sa banda.

Pro su 1973, su grupu teniat bastante popularidade, e sa banda prus galana in sos iscenàrios. Su album nou suo, Sabbath Bloody Sabbath, at bistu a sa banda traballare cun su teclista de sos Yes, Rick Wakeman in sas sessiones. Sòtziu cun su nùmene, s'album cuntenet una cantzone de rock ispatziale tituladu "Spiral Architect", e sa cantzone de rock progressivu intitulada "A National Acrobat".

Conca a 1974 sos membros de sa banda fiant cumbinchentes cunsumadores de drogas, mescamente Osbourne e Ward chi ant pigadu LSD "totu sas dies pro duos annos". Su cambiamentu de domo discogràfica at significadu unu cambiamentu aspru in sos cumponentes de sos Black Sabbath e in s'album imbeniente chi sa banda at produido cun Warner Bros. Sabotage est essidu in su 1975, discu chi aiat cunsacradu a sa banda cun sìngulos comente "Hole In The Sky", "E'm Going Insane", "Megalomanía", essende giai conca a fines de su 1976 in punta de sas listas de UK/I.I.O.O. cun su Sìngulu "Symptom of the Universe". Custu discu, produidu dae Mike Butcher, in prus de èssere unu pretzedente pro sa generatzione Thrash de sa dècada de su 80 (riferimentu fatu dae James Hetfield), crompet consiliar un'interatzione perfeta intre sos cumponentes suos, dae chi pro su trincu medievale de "Megalomanía", "The Writ", "The Thrill Of It Àgiu" e s'èpica "Supertzar", antitzipaiant de totu su traballu fatu dae Blackmore/Dio in Rising de Rainbow. Sabotage distacat in prus pro sa presèntzia forte de Tony Iommi in sa cumpositzione e puru in sa produtzione, agreghende arrangiamentos de EnglishChoirs, frunidos dae unu Mellotrón (tocadu dae Gerald Woodruffe), Arpas e àteros efetos e detàllios tècnicos chi sena logu a dudas, l'ant cunfertu a Sabotage un'atmosfera inigualable e costituint unu àteru prus de sos andamentos suos compositivos in s'època. Paralelamente a custu, comintzant a si supònnere cunflitos a intro de sa banda, mescamente pro su vìtziu forte a sas drogas de Ozzy Osbourne comente puru s'excentricidad de custu conca a sos cumpàngios suos.

Technical Ecstasy (1976) est istadu su traballu imbeniente, su cale cointzidet cun su fatu chi su grupu aiat rùidu in una tzerta auto-cumpiaghimentu. S'album est istadu cravadu cun orchestras sinfónicas, cantzones chietas interpretadas dae sa bateria Bill Ward in "It's Alright" sighende una pedida de Osbourne durante sas sessiones de registratzione. Custu discu at batidu a sa banda medas crìticas disappiedadas a s'època, ma ecuamente sos singulos "Dirty Women", "Rock 'n' Roll Doctor" ant tentu bonu èsitu in sas listas americanas. A pustis de su tour de 1977, Osbourne s'isorvet de sa banda in manera temporale, e pro custu b'ant diversas cantzones interpretadas dae su cantante Dave Walker, formadu in Savoy Brown. Custu discu istèrridu e publicadu in 1976 costituint unu de sos prus inventivos e originales albums de istùdiu de Black Sabbath, contrariende s'impressione de sa paga creatividade in custos annos. Walker at fatu parte de sas sessiones de registratzione de sa banda chi cantaiat cantzones largas cun lìteras severas. Custa versione de sos Sabbath s'est dadu a connòschere in sa cantzone "Junior's Eyes" in su programma de sa BBC: 'Look Here!' (mira inoghe!), in generale de 1978.

Osbourne torrat a aparèssere in sa banda e comintzat a traballare in s'album pròssimu. "Never Say Die" aparesset a cabudannu de su 1978, in su cale aberit sa parte prus isperimentale de sa formatzione originale, s'album cuntierraiat medas elementos de jazz, synth-pop e blues, ma cumparadu cun su discu anteriore, fiat de notòria minore calidade. S'abandonu de Ozzy Osbourne si faghet efetivu a pustis de s'editzione de "Never Say Die", e a pustis de s'atuamentu in su de deghe anniversàriu de sos Black Sabbath, registradu in film cun su nùmene de "10 Years Of.... Black Sabbath Anniversary", istèrridu in die de oe in DVD comente "Black Sabbath Never Say Die!".

Osbourne est istadu catzadu dae sa banda ufitzialmente in 1979, cummentende in un'intervista in sa cale at dadu a connòschere (agatadu in su tema bonus The Ozzman Cometh) chi at lassadu sa banda pro problemas de dipendèntzia. S'espulsione, pro una tzerta manera, l'est bènnidu a benefìssiu a Ozzy, ca animadu dae s'isposa sua Sharon (Fìgia de su tando manager de Black Sabbath Do Brùsiant) si cumbinchet de sighire comente solista; sa noa banda sua si diat cramare Blizzard of Ozz. Pro su chi diat cunvocare a sa chitarra Randy Rhoads ex-Quiet Riot.

Sos annos de Dio (1979-1982)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ronnie James Dio

Su cantante de Rainbow, Ronnie James Dio diat partetzipare a s'album imbeniente de sos Black Sabbath, Heaven and Hell, est istadu sa resessida chi at rivitalizadu su grupu dae s'album de 1975 Sabotage. E est istadu in custu tour chi Dio at afirmadu su gestu manu cornuda, chi s'est cunvertida in unu gestu chi definit a s'heavy metal in generale. S'album puru tenet s'inclusione de su chitarrista e teclista de sos Quartz, Geoff Nicholls in sessiones musicales (Nicholls mai est istadu unu membru ufitziale de su grupu, e in generale tocat in ispetàculos in bivu comente a istranzu, ma at iscritu medas cantzones e est istadu in sa riincarnatzione in su 2001). Puru durante su tour, su bateria Bill Ward s'est andadu dae sa banda pro problemas personales (su babbu e sa mama si nche sunt mortos a curtzu, e Ward est rùidu in s'alcolismu e àteros vìtzios).

Su bateria Vinny Appice est istadu isseperadu pro acabare su tour e cravare su discu imbeniente, Mob Rules, sa cantzone a sa chi si depet su tìtulu suo at aparèssidu in su film Heavy Metal. A pustis, sa cantzone aparèssida in su film e in sua soundtrack est una versione alternativa chi est aparèssida in Mob Rules.

Pro su pasu de su 1980 cun s'album in bivu Live at Last (assentadu in s'era de Osbourne durante 1973 in su tour Sabbath, Bloody Sabbath) chitzo sa banda at cravadu un'album in bivu durante su tour Mob Rules, tituladu Live Evil. Durante s'ammisturu de Live Evil, Iommi e Butler dae un'ala, e Dio e Appice pro s'àteru, si sunt acusados a càmbiu de si chèrrere giùghere su protagonismu in sa banda, resone pro sa cale Dio rinùntzia a sos Black Sabbath pighende·si in fatu a Vinnie Appice a sa benidora banda solista sua, DIO (Rivista Epopeya #8, Santandria de su 1997)

Discu e tour cun Ian Gillan (1983)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ian Gillan

Black Sabbath torrat a s'iscena in su 1983, cun su discu Born Again e Ian Gillan in sas vocales. Non petzi custa alliniatzione est resurtada ispantosa pro medas, ma puru su fatu chi in su mentras de su tour s'includeret sa cantzone Smoke on the Water. Gillan s'est separada in manera amistosa dae sa banda a causa de sa reunione de Deep Purple su 1984.

Annos confusos e Seventh Star (1984-1986)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

A pustis de s'essida de Ian Gillan, Black Sabbath at passadu pro unu perìodu de dificultades e plùrimos adatamentos in s'alliniatzione. Mescamente, intre sos vocalistas cunsiderados si podent mentovare David Donato e Jeff Fenholt. Custu ùrtimu at assentadu unu demo pro su discu Seventh Star, chi no est ufitzialmente unu discu de Black Sabbath, si nono unu discu solista de Tony Iommi chi, a causa de pressiones de sa disquera, est istadu intituladu "Black Sabbath featuring Tony Iommi". Su cantante ufitziale est istadu unu àteru ex membru de sos Deep Purple: Glenn Hughes. In sos crèditos de su discu si podet osservare chi Iommi est istadu s'ùnicu membru originale de sos Sabbath. Pagu a pustis de àere cumintzadu su tour, Hughes est istadu dispatzadu a causa de sos problemas suos cun sas drogas e Ray Gillen l'at agabbadu.

Sas eras cun Tony Martin: prima parte (1987-1990)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Ray Gillen at assentadu su demo de su chi diat èssere istadu su discu pròssimu de sos Black Sabbath, chi no at bidu sa lughe cun sa boghe sua a causa de una morte primidia (epd). Est istadu in su 1987 chi Iommi est resèssidu a acontzare sos Black Sabbath, cun Tony Martin in sas vocales. Assentant a ùrtimu The Eternal Idol (1987). A pustis s'achirit Cozy Powell, chi diat partetzipare a Headless Cross (1989) e Tyr (1990). A pustis de custu discu, Sabbath sufrit noos adatamentos a causa de sa reunione cun Ronnie James Dio su 1992.

Reunione, discu e tour cun Dio (1992)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In 1992 si riunit s'alliniatzione de Mob Rules e Live Evil: Iommi, Butler, Dio e Appice. Assentant su discu Dehumanizer e realizant unu tour. Sende gasi, sas diferèntzias sunt torra motivu de separatzione.

Sas eras cun Tony Martin: segunda parte (1994-1995)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sos sabbath torrant a cunvocare a Tony Martin, cun chie assentant Cross Purposes in su 1994, cun Bobby Rondinelli in sa bateria. Dae su tour de custu discu naschet Cross Purposes Live. Perunu signalare chi originiariamente si trataiat de unu progetu de Iommi e Butler, ma torra sas pressiones de s'agèntzia discogràfica ant obrigadu a lu presentare comente unu discu de sos Black Sabbath. In su 1995 aparesset Forbidden, ùrtimu discu in istùdiu de Black Sabbath.

Reunione de sa formatzione originale (1997 - 2006)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In s'istiu de su 1997, in sa festa de su rock de Ozzy Osbourne, Ozzfest, sa banda s'est riunida ufitzialmente; Ozzy Osbourne, Tony Iommi, Geezer Butler e Bill Ward sunt torrados a tocare paris comente a Black Sabbath (Si bene giai b'aiat àpidu carchi reunione, comente sa de Geezer Bulter a su chirru de Ozzy, pro discos in assoladu, comente èssere su discu Ozzmosis, pro esempru). Su chi assimigiaiat unu tour de reunione s'est cunvertida in guasi 10 annos de tour in paris. Sa banda non solu at assentadu discos compilados in custa època, pro sa borta sua a iscena, gosi comente est su casu de "Sympton of the universe: the originale Black Sabbath", si nono chi, in 1998 ant assentadu, su discu famosu chi si diat intitulare semplitzemente Reunion, su cale est unu discu dòpiu in bivu, tochende sos majores èsitos suos; ma chi, a banda diat tènnere 2 novidades: "Psycho Man" e "Selling My soul", duas cantzones chi diant marcare sa borta a istùdiu de sa banda. Custas duas cantzones (comente su discu completu) sunt istados un'acuntessimentu, non petzi cummertziale, ma intre sos ammiradores. Ma sa reunione resessida non diat acabare inoghe, guasi comente chi esseret a propòsitu, aprofitende sa reunione, su Salone de sa Fama de su Rock, in su 2006, a su chirru de àteras bandas comente Sex Pistols depòsitat a Black Sabbath, cun sa formatzione originale sua, obrighende un'unione noa de sos metalers.

Heaven and Hell progetu nou (2006 -)[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Heaven and Hell in cuntzertu

In su 2006 Ozzy e Bill si diant separare torra dae sa banda, a pustis de sa resessida reunione sua, pro traballare in assoladu. Custu diat marcare sa torrada de Dio a sa banda, ma non diat èssere gasi simpre. Tony Iommi, a pustis de s'assemblea de sa formatzione originale, e s'intrada de sa banda in su Saló de sa Fama de su Rock, diat detzìdere non sighire cun su nùmene de Black Sabbath in su suo tour cun Dio, mentras Ozzy non partetziparet de sa banda, trascurende puru unos cantos possìbiles problemas legales cun su cantante. Su nùmene nou pro sa banda noa diat èssere istadu Heaven and Hell, de su cale costumat Iommi e Geezer diant èssere membros originales de sos Black sabbath, ocupende Dio in sa boghe e Vinny Appice in sa bateria e iscutas. Su nùmene de sa banda benit dae s'album "Heaven and Hell", su cale est istadu su primu de Black Sabbath cun Ronnie James Dio. Sa banda at fatu unu tour e a pustis unu discu in bivu tituladu Live from Ràdio City Music Hall chi si diat cumpònnere de su totu de cantzones de s'època de Black Sabbath a su chirru de Dio.

Discografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. «The Rest/Mythology/Polka Tulk Blues Band/Earth/Black Sabbath». Arxivat de l'original el 2005-01-31. [Consulta: 3 març 2009].
  2. (anglès) MTV greatest metal bands: Black Sabbath
  3. «Rolling Stone review of Sabbath Bloody Sabbath 1974». [Consulta: 24 gener 2009].
  4. Huey, Steve. «AMG Paranoid Review». Allmusic.com. [Consulta: 11 febrer 2008].
  5. «Greatest Metal Artists of All Time». MTV. [Consulta: 29 març 2008].
  6. «RIAA Top Selling Artists». [Consulta: 7 febrer 2009].
  7. Error en el títol o la url.«».
  8. Siegler, Joe. «Black Sabbath Online: Band Lineup History». Blacksabbath.com. [Consulta: 9 desembre 2007].
  9. Black Sabbath Biography on Yahoo! Music