Crisi in Ucràina de su 2014
Sa crisi in Ucràina de su 2014 cunsistet in una nera de episòdios violentos acontèssidos in sa capitale Kiev chi ant portadu a sa bogadura de su tando presidente Viktor Janukovyč.[1][2][3][4] Fiat sighida dae càmbios de su sistema sòtziu-polìticu de su paisu, torradura a sa costitutzione pretzedente che a primu, abolitzione de s'ufitzialidade de sa limba russa, apelladura a fàghere eletziones noas a sa lestra intro de pagos meses[5] e aposentadura de unu guvernu ad interim.
In sa propaganda de sos mèdia otzidentales si ddi narant rivolutzione de "Maidan" chi in ucrainu bolet nàrrere "pratza", in relatu a "Maidan Nezalezhnosti" (Pratza Indipendèntzia) in ue fiant organizadas is manifestatziones contra de su guvernu, torrada a batijiare fintzas Euromaidan (Europratza). Sa Rùssia cunsiderat is fatos paris a unu corpu de istadu.[6]
Intre s'acabu de su 2013 e s'incomintzu de su 2014 fiant organizadas manifestatziones mannas fitianas in Kiev a chi pigaiant parte fintzas movimentos de destra-estrema[7] comente Pravyj Sektor (setore de destra).[8] In sustàntzia is protestadores parteniant a totu is currentes e tiraduras de sa sotziedade.[9] Is protestas fiant istadas paghiosas durante chidas vàrias fintzas a su tzocare de is violèntzias a banda de su guvernu.[10]
A pustis de carchi mese de manifestadas fitianas, sas trumas de destra estrema ant comintzadu a ocupare cun sas armas sos palatzos de su guvernu, custringhende su presidente Janukovic a si nche fuire a Rùssia.
Su 45-50% de is ucrainos diat àere apoderadu sa rivolutzione de Euromaidan, mentras su 42-50% diat èssere istadu contras.[11][12] S'apoderadura prus manna diat bènnere dae Kiev e dae s'Ucràina otzidentale, chi fintzas rapresentaiant sa majoria intra de is protestadores.[13] Petzi su il 24% de is protestadores aproliant dae s'Ucraina tzentrale e petzi su 21% dae s'estu.[14] In s'Ucraina de giosso e in cussa orientale petzi su 20% de sa populatzione fiat a favore[15]. Custu currespondet a sa partzidura linguìstica (e in parte ètnica) de s'istadu.
Acontessimentos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]A pustis de una prima rivolutzione - sa "rivolutzione aràngiu" de su 2004 - s'Ucràina fiat istada parada dae annos de corrutzione, mala gestione, farta de crèschida econòmica, isvalutatzione de sa moneda, e s'incapatzidade de otènnere finantziamentos de is mercados pùblicos.[16] Pro custa resone, Janukovyč aiat chircadu de istabilire relatziones prus istrintas cun s'Unione Europea e sa Rùssia a su fine de atràere su capitale netzessàriu pro mantènnere su livellu de vida de s'Ucràina sena cumpromìtere sa populatzione locale in manera grae.[17] Una de custas medidas fiat istadu un'acòrdiu de assòtziu cun s'Unione Europea, chi diat frunire a s'Ucràina fundos pro reformas vàrias in aspetos medas de sa sotziedade ucràina e duncas truncare is ligàmenes econòmicos cun sa Rùssia.[18][19] Janukovyč aiat a ùrtimu refudadu de firmare s'acòrdiu cunsiderende·ddu tropu austeru e dannosu pro s'Ucràina.[20] Francu custu s'UE aiat pedidu sa liberatzione de Julija Tymošenko, chi fiat in presone, che cunditzione intzidentale de acòrdiu de assòtziu cun s'Unione Europea. Janukovyč aiat tando firmadu unu tratadu cun sa Rùssia, chi antimes aiat iscadenadu avolotos tziviles in Kiev chi a sa fine aiant giutu a iscontros violentos intre manifestantes e fortzas de s'òrdine in tzircustàntzias pagu craras.[21] Mentras ca is tensiones si faghiant semper prus mannas, Janukovyč aiat lassadu su Paisu pro non bi torrare. Sa Rùssia aiat acusadu Istados Unidos e s'UE de finantziamentu e diretzione de is protestas.[22]
A pustis de sa rivolutzione de su 2014, sa Rùssia at refudadu de reconnòschere su guvernu ad interim nou, cunsiderende is avolotos unu corpu de Istadu,[23]. In resposta a is càmbios de regìmene sa repùblica autònoma de Crimea de majoria russòfona, aiat votadu in referendum pro s'annessionadura a sa Rùssia.[24] Su referendum non fiat reconnotu dae s'Ucràina e dae parte manna de sa comunidade internatzionale,[25] nointames dae tando sa regione est de facto parte de sa Rùssia. Peristantu su guvernu ad interim de nòmina noa in Ucràina at firmadu s'acòrdiu de assòtziu cun s'UE e s'est impinnadu a adotare is reformas de su sistema giuditziàriu e polìticu, gasi comente de is polìticas finantziàrias e econòmicas, a su fine de respetare is recuisitos istabilidos in s'acòrdiu. Su guvernu a interim at in prus adotadu providimentos ulteriores, ca a pustis de sa rivolutzione non fiat capatzu de satisfàghere puntos vàrios de s'acòrdiu e teniat bisòngiu de investimentos èsteros. Is investimentos istràngios acudiant dae su Fundu Monetàriu Internatzionale in forma de imprèstidos pro una summa de in prus de 18 milliardos de dòllaros subordinende is reformas ucràinas adotadas in giai totu sos aspetos de sa sotziedade,[26] intre cale una crèschida de prètziu de s'oferta interna de su gas a su prètziu globale.
Franca sa setzessione e annessionadura unilaterale a sa Rùssia de sa Repùblica Autònoma de Crimea, is regiones a majoria de russos ètnicos de Donetsk e de Luhansk ant decraradu s'indipendèntzia, ratifichende·la a pustis cun unu referendum. Dae tando durat una gherra in s'Ucraina orientale, chi pariat si fiat parada cun su sesade su fogu firmadu in Minsk, dae sas autoridades de Kiev e dae sos separatistas, nointames atacos violentos e cumbatas sighent galu.[27]
Riferimentos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ Ukraine revolution: live – Ukraine's president has disappeared as world awakes to the aftermath of a revolution, in telegraph.co.uk.
- ↑ Ukraine conflict: Tymoshenko speech ends historic day of revolution, in bbc.com.
- ↑ Yanukovich toppled in new Ukrainian revolution, in ft.com.
- ↑ Yanukovych: The man who sparks revolution in Ukraine, in news.yahoo.com. URL consultadu s'11 cabudanni 2021 (archiviadu dae s'url originale su 22 freàrgiu 2014).
- ↑ Ukraine revolution: live – Ukraine's president has disappeared as world awakes to the aftermath of a revolution, in telegraph.co.uk.
- ↑ Lavrov: If West accepts coup-appointed Kiev govt, it must accept a Russian Crimea, in rt.com.
- ↑ “We Demand Human Rights and Death to the Enemies!”, in rosalux.de.
- ↑ Kiev's protesters: Ukraine uprising was no neo-Nazi power-grab, in theguardian.com.
- ↑ Kiev's protesters: Ukraine uprising was no neo-Nazi power-grab, in theguardian.com.
- ↑ Kiev's protesters: Ukraine uprising was no neo-Nazi power-grab, in theguardian.com.
- ↑ Half of Ukrainians don't support Kyiv Euromaidan, R&B poll, in en.interfax.com.ua.
- ↑ Poll reveals Ukrainian majority supports EuroMaidan, in ukrainebusiness.com.ua. URL consultadu s'11 cabudanni 2021 (archiviadu dae s'url originale su 25 ghennàrgiu 2014).
- ↑ Ukraine protesters take rally to Yanukovich’s residence, in ft.com.
- ↑ Poll discovers EuroMaidan evolution from dreamy to radical, in kyivpost.com.
- ↑ Yevhenia Yehorova (19 October 2012). "Відносна більшість українців підтримує зміну влади; Схід та Південь все ще визначаються зі своїм кандидатом в Президенти". Gfk.com. Retrieved 4 April 2014.
- ↑ Ukrainians Pessimistic about Country’s Future; Confidence in Political Leaders Falling, in ifes.org. URL consultadu s'11 cabudanni 2021 (archiviadu dae s'url originale s'11 santugaine 2011).
- ↑ Soros: Ukraine needs EU Marshall Plan, in money.cnn.com.
- ↑ The New Great Game: Why Ukraine Matters to So Many Other Nations, in bloomberg.com.
- ↑ What does the West want from Ukraine?, in america.aljazeera.com.
- ↑ EU suspends trade deal talks with Ukraine, in bostonglobe.com.
- ↑ Ukraine, Russia sign economic deal despite protests, in edition.cnn.com.
- ↑ Russian official accuses US of fueling Ukraine crisis, in presstv.com. URL consultadu s'11 cabudanni 2021 (archiviadu dae s'url originale su 5 maju 2014).
- ↑ Lavrov: If West accepts coup-appointed Kiev govt, it must accept a Russian Crimea, in rt.com.
- ↑ Il referendum sulla Crimea è “legale”?, in ilpost.it.
- ↑ Ukraine: Declaration by the High Representative on behalf of the European Union on the illegal annexation of Crimea and Sevastopol, in consilium.europa.eu.
- ↑ IMF offers Ukraine up to $18 billion in loans, in news.yahoo.com.
- ↑ Ucraina: cinque anni dopo gli accordi di Minsk (PDF), in europarl.europa.eu.