Decraratzione Universale de sos Deretos de s'Òmine

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Ozieri-Stemma.png
Articulu in logudoresu
Ozieri-Stemma.png

Decraratzione Universale de sos Deretos de s'Òmine

Sa Decraratzione Universale de sos Deretos de s'Òmine est unu documentu, firmadu in Parigi su 10 de nadale de su 1948, sa redatzione fit istada promovida dae sas Natziones Unidas pro aer aplicatzione in totu sos Istados Membros.

Si tratat de unu documentu de trinta artìculos in ue si sutalìniant sos deretos umanos cunsiderados fundamentales e chi s'àplicant, chentza etzetzione, a totu sos èsseres umanos. Est su prus fundamentale de una sèrie de tratados redatados in s'annu 1966 e chi completant sa Carta Internatzionale de Deretos Umanos, chi a pustis de èssere assuzetada a votatzione in su 1976 est istada fata leze internatzionale.

Su documentu est istadu criadu comente una sèrie de obietivos chi sos guvernadores mundiales diant depent sighire. Essende leze internatzionale, est un'aina utilizada fatu·fatu pro pressare sos guvernos de sos paisos chi non cumprint carchi artìculu suo, sende chi si tratat de unu documentu de obrigadu cumprimentu pro totu sos istados membros de sa comunidade internatzionale. Pro nde bardiare su cumprimentu in s'annu 2006 est istadu criadu in sinu a sas Natziones Unidas un'organismu ispetziale naradu Cussizu de Deretos de sas Natziones Unidas. In s'annu 2009, su testu de sa declaratzione est istadu tradùidu a 370 limbas (cosa chi at fatu chi retziret su Rècord Guinness a su documentu tradùidu in prus limbas de su mundu) e s'Assemblea at pèdidu a totu sos paisos membros chi publicarent su testu de sa Declaratzione e disponnerent chi esseret "distribuidu, espostu, letu e cummentadu in sas iscolas e àteros istruturas de imparu, chentza distintzione fundada segundu sa cunditzione polìtica de sos paisos o de sos territòrios".


(su testu de sa decraratzione podet esser cunsurtadu a Decraratzione Universale de sos Deretos de s'Òmine)

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]