Jump to content

Dii mundiali de mèngua de su gastu militari

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Custu artìculu est iscritu in sa grafia campidanesa. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

logudoresu · LSC · nugoresu

Congressu de s'Ofìtziu Internatzionali po sa Paxi, Berlinu, 2016

Su 12 de abrili est sa Dii mundiali de mèngua de su gastu militari. Sa dii dd'at proposta s'Ofìtziu Internatzionali po sa Paxi cun sa punna de promovi sa connoscèntzia de is problemas causaus de is gastus militaris e cunsillendi de impreai custu dinai po su svilupu umanu.[1][2]

Temas

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Segundu s'Ofìtziu Internatzionali po sa Paxi, est stètiu scritu meda in contu de s'efetu de s'impreu de armas in gherra, ma pagu in contu de su svilupu sostenìbili, chi est de importu mannu po sa seguràntzia de is populatzionis me is annus benidoris.

S'OIP cunfrontat, po esempru, su livellu de is preventivus militaris, carculaus segundu s'Istitutu Internatzionali de Stùdius po sa Paxi de Stocolma in $1 339 000 000 000 de dòllarus in su mundu in su 2007, cun su su cumprimentu falliu de is Obietivus de Svilupu de su Millènniu[3], inditendi chi, in generali, "Stùdius apitzus de s'origini de is cunflitus agatant fatoris medas, perou no narant chi esèrcitus prus mannus siant sa crai po apoderai unu paisu lìberu de sa gherra. Defatu, su dinai spèndiu po armas liant incapas fundus po su svilupu sociali, polìticu e econòmicu chi iant a podi arresolvi s'arrexina de is conflitus"[4].

Custus efetus negativus incluint is efetus diretus de su dinai e resursas impreadas in sistemas armaus intamis de ddus impreai po su svilupu umanu, e puru is indiretus in sa saludi de is personis chi benint de sa circa, creatzioni, impreu e sciusciada de custus sistemas, prus che totu is biològicus, chìmicus e nuclearis[5].

Comenti est craru, s'aumentu de gastus militaris at a minimai s'imbestimentu in àterus aspetus comenti infrastruturas, scola e saludi.

Cun is fueddus de Dwight D. Eisenhower: "Dònnia arma chi si fràigat, dònnia barca de gherra comissionada, dònnia coetu chi si sparat bolit nai, a s'acabu, furai a is chi tenint fàmini e no tenint nudda de papai"[6].

Riferimentus

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  1. ↑ (EN) Global Campaign on Military Spending | IPB - International Peace Bureau, in ipb.org. URL consultadu su 3 abrile 2021.
  2. ↑ (EN) About us -, in demilitarize.org. URL consultadu su 3 abrile 2021.
  3. ↑ (EN) Western countries fail to meet Gleneagles aid pledges, in the Guardian, 6 abrile 2011. URL consultadu su 12 abrile 2021.
  4. ↑ (EN) Coordination Office for the Decade to Overcome Violence, World Military Expenditures - World Military Expendituresa compilation of data and facts related to military spending, education and health (PDF), in ipb.org, 26 trìulas 2011. URL consultadu su 12 abrile 2021 (archiviadu dae s'url originale su 26 trìulas 2011).
  5. ↑ (EN) IPB, MILITARY TOOLS - THE IMPACT OF WEAPONS ON DEVELOPMENT (PDF), in ipb.org, 26 trìulas 2011. URL consultadu su 12 abrile 2021 (archiviadu dae s'url originale su 26 trìulas 2011).
  6. ↑ (EN) Paul Samuelson, Economics, Tata McGraw-Hill Education, 1980, p. 12.
Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Dii_mundiali_de_mèngua_de_su_gastu_militari&oldid=177822"