Elaboradore

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Bae a: navigadura, chirca

Ozieri-Stemma.png
Articulu in logudoresu
Ozieri-Stemma.png

Unu computer, o elaboradore , o puru carculadore est una màchina chi elaborat datos sighende una lista de istrutziones.

Sa caraterìstica chi distinghet sos carculadores modernos dae sas àteras màchinas est su fatu chi custos podent èssere programados. Si podet dare una lista de istrutziones (su programa) a s'elaboradore, e custu ddas cunservat e ddas podet esecutare in unu momentu apostivigadu.

Su tipu de elaboradore prus connotu est s'elaboradore personale (PC), categoria in ue sunt incluidos s'elaboradore de mesa (desktop) e s'elaboradore portàtile.

Una forma de elaboradore pagu cunsiderada ma meda prus difusa sunt però sos sistemas "embedded", carculadores piticos e sèmplitzes, impreados pro controllare ateros dispositivos: dae sos robots industriales a s'istrumentatzione de sos aeroplanos, dae sos telèfonos cellulares finas a sos gioghitos pro pitzinnos.

Ateros tipos de elaboradores:

  • Supercarculadore: sunt sos elaboradores cun prus potèntzia de càlculu e pro custu sunt sos prus caros e ocupant unu logu mannu. Is prus poderosos de oe a s'ispissu sunt cumpostos dae chentinas o fintzas migias de elaboradores comunes, cunlegados pro traballare in paris a su propriu problema (cluster).
  • Server: sunt elaboradores ispetzializados a mòvere e ingendrare sos datos chi biagiant in una retza informàtica. Sos giassos internet, pro esempru, sunt accasazados a intro is servers.
  • Workstation: sunt carculadores similes a sos elaboradores personales, ma prus poderosos de sa media, dedicados a traballos chi dimandant calculos intensivos comente su CAD, sa grafica 3D, etc.
  • Mainframe o sistema tzentrale: sunt elaboradores impreados in aziendas e istitutziones mannas pro cunservare ed elaborare datos de importàntzia critica, cun grandu affidabilidade e in cantidades mannas.

Sos elaboradores sunt màchinas digitales, proite elaborant signales e informatziones in forma numerica. Mancari chi in sa istoria sunt esistidos carculadores chi impreaiant in sos tzircuidos de càlculu issoro su sistema de numeratzione deghimale, is elaboradores de immoe isfrutant s'algebra de Boole e su còdighe binariu.

Istòria[acontza | edit source]

Sas primas màchinas cunsideradas comente elaboradores modernos sunt de sa metade de su sèculu XX (1940-1945), mancari chi su cuntzetu de elaboradore giai esistiat (castia àbacu e ateros carculadores mecanicos). Sos primos elaboradores eletronicos fiant mannos comente una abitatzione, e consumaiant una energia ecuivalente a cussa de chentinas d'elaboradores personales (PC) de oe. Is elaboradores modernos sunt realizados cun tzircuidos integrados, sunt meda prus poderosos (milliones de bortas prus), e ocupant unu logu meda minore: podent èssere prus piticos de unu relogiu de burtzu.

Cumponentes[acontza | edit source]

Sos elaboradores sunu formados dae una cumponente fisica (hardware), e dae su software. Pro su chi s'atenet a s'hardware, su modellu in su cale si fundant is elaboradores de oe est s'architetura de Von Neumann, chi distinghet 4 cumponentes:

  1. S'unidade d'elaboratzione tzentrale (in inglesu CPU): est su cherbeddu de s' elaboradore. Custu cumponente esecutat sas istrutziones cuntennidas in is programmas. S'unidade tzentrale est cumposta comente minimu dae una unidade de controllu CU (in inglesu control unit), chi leghet dae sa memòria sas istrutziones, ddas esecutat, e nde iscriet su resurtadu in charchi registru o in sa memòria torra, e dae una unidade aritmeticu lògica (ALU) chi faghet sos càlculos e sas operatziones lògicas. Meda CPU de oe cuntenent ateras unidades puru, comente una unidade de càlculu in vìrgola mòbile (FPU) e/o una unidade de gestione de sa memòria (MMU).
  2. Sa Memòria Printzipale: est su dispositivu chi cuntenet sos programmas e sos datos impreados durante su funtzionamentu de su carculadore. Si distinghent duos tipos de memòria: sa memòria ROM (Read Only Memory), chi est unu tipu de memòria chi podet èssere leghida ma no iscrita, e sa memòria RAM (Random Access Memory) chi podet èssere iscrita ma chi isperdet sos datos cando s' elaboradore bennet istudadu. Pro cunservare sos datos cando su carculadore est istudadu si impreant dispositivos de memòria de massa (castia prus a suta).
  3. Su sistema de intrada/artziada (input/output): est sa regorta de sos dispositivos chi permitint a s' elaboradore de comunicare e cuncambiare datos cun s'esternu. Sos prus fàtziles de reconnòschere sunt sos chi tenent una cumponente fisica evidente, comente sa tastiera, su mouse, su scanner, s' impressadora, etc. Dispositivos de Input/Output meda sofisticados presentes a intro de is carculadores sunt sas ischedas graficas (chi permitent a sos carculadores de mustrare testos e figuras in unu monitor), e sas ischedas audio. Una categoria de importu mannu sunt sos dispositivos de memòria de massa, comente sos discos tèteros (o Hard Disk), e sas unidades pro sos discos oticos, comente sos CD o sos DVD.
  4. Unu Bus de sistema, chi est un dispositivu chi cunlegat sos tres cumponentes de a pitzu, e ddis permittet de comunicare. A sa grussera si podet identificare su Bus cun s'ischeda printzipale de s'elaboradore.


Pro su chi s'atenet a su programariu (software) tocat a narrere chi sas istrutziones nadias chi sas CPU podent esecutare sunt meda sèmplitzes: summare unu nùmeru a un ateru, iscostiare unu datu dae unu logu a un ateru, imbiare datos a ateros dispositivos, etc. Pro custu sos programmas de oe, chi sunt cumpostos dae milliones de istrutziones, sunt disvilupados guasi semper cun limbagios de programatzione prus sofisticados, chi unu programa compiladore o interprete, traduet in su còdighe machina chi sa CPU podet esecutare.