Hiroshima

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Bandera de Hiroshima

Hiroshima (in giaponesu 広島市, Hiroshima-shi) est una tzitade portuale giaponesa e biddamanna de sa prefetura omònima, chi s'agatat in s'ovest de s'ìsula printzipale de Honshū, girada cara a su mare internu, in su Giapone sud-otzidentale.

Est ammentada pro èssere sa prima tzitade s'istòria a èssere atacada cun armas atòmicas, a òpera de is Istados Unidos de Amèrica in s'agabbu de sa segunda gherra mundiale, su 6 austu 1945.

Geografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su territòriu est fatu a montigros, mentras su tzentru urbanu s'agatat in sa baia portuale omònima, cara a su mare internu de Aki-nada. Dae sa costa si bident unas cantu isuleddas. Is prus de importu sunt Itsukushima, Ninoshima e Etajima-Nomi. In su territòriu internu ddoe at is montes Gosasou e Shiraki. Dae in cue calat su riu Ota, chi si intrat a delta in su mare.

Istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa tzitade est istada fundada in su perìodu feudale Sengoku in su 1589, a òpera de su daimyō giaponesu Mōri Terumoto, chi nd'at fatu sa capitale de su feu suo, e nch'at fatu fàghere unu casteddu in su 1593. Cun sa pèrdida de sa batalla de Sekigahara (21 de su mese de ledàmene 1600) pro is possedimentos territoriales, Terumoto at dèpidu tzèdere Hiroshima (e àteros feos suos) a su binchidore Tokugawa Ieyasu, chi dd'at fata amministrare dae su fidele suo daimyō Fukushima Masanori, chi est mortu in su 1624. Sa tzitade est colada insandus a sa dinastia Asano (浅野), chi dd'at guvernada finas a sa metade de su de XIX sèculos (perìodu de sa Restauratzione Meiji).

In su 1871, sa tzitade est essida capitale de sa prefetura omònima, e in su 1880, cun su fràigu de su portu de Ujina, est essida unu tzentru cummertziale e navale giaponesu de importu. In su 1894, est istada fata sa ferrovia militare Sanyō (山陽), in ocasione de sa prima gherra tzinu-giaponesa, cando su guvernu imperiale de Meiji nd'at fatu sa capitale de su Giapone pro fache a un'annu, finas a su 1895.

Hiroshima a pustis de su bombardamentu atòmicu

A pustis, in s'agabbu de su de XIX sèculos, Hiroshima at tentu un'industrializadura prus manna, chi at tentu su puntu suo prus artu cun is istabilimentos bèllicos pesados in ocasione de sa gherra russu-giaponesa de su 1904. Dae su 1920, est essida fintzas sa sede printzipale de sa Mazda, domo automobilìstica giaponesa famada. Sa tzitade at tentu su pròpiu importu istratègicu-militare in su 1938, in ocasione de sa segunda gherra tzinu-giaponesa, chi est istada parte de s'iscenàriu bèllicu de sa segunda gherra mundiale. Hiroshima est istada risparmiada dae sos bombardamentos istadunidensos pro totu sa durada de sa gherra finas a su 6 austu 1945, a is 8:16 e 8 segundos (ora locale), cando Little Boy, su nòmine de sa prima bomba atòmica impreada in una faina militare comente resurtadu de su Progetu Manhattan, est esplòdida a un'artària de 576 metros, cun una potèntzia pari a 12 500 tonnelladas de tritolu. S'esplosione nucleare at provocadu luego agiumai 60 175 mortos, arribados a 100 000 me is meses imbenientes, pro neghe de sa ruta radioativa. Àteras persones si sunt ammalaidadas e/o sunt mortas pro disacatos dae espositzione radioativa a curtzu-mèdiu tèrmine, ma su nùmeru issoro no faghet a dd'istimare in manera pretzisa, ca belle 180 000 bividores ant lassadu sa tzitade me is chidas a pustis de s'atacu.

Fintzas cun un'atividade radioativa resìdua, Hiroshima est istada torrada a fraigare giai a incumentzare dae su 1949, torrende a èssere unu tzentru industriale de importu. Sunt istados fatos unos cantos istùdios sientìficos de is maladias dae espositzione radioativa a mèdiu-longu tèrmine. In su 1955, a foras de tzitade est istadu istituidu su tzentru mèdicu Hijiyama, in ue collire, istudiare e curare is malàidos. Me is annos setanta est istada istituida sa "Atomic Bomb Casualty Commission", chi previdiat, in prus chi is istatìsticas de is malàidos, fintzas anàlisis de su terrenu e de s'àera, istimende a su ribassu sa pertzentuale de radioatividade resìdua in s'ambiente (de pagos milliSievert pro annu).[1][2] In prus, segundu is datos ufitziales collidos in is annos, su nùmeru de sos hibakusha (is chi sunt subravìvidos a s'esplosione ma si sunt ammalaidados me is annos imbenientes pro neghe de sa radioatividade), mancari fessint colados 57 annos, fiant in s'òrdine de 285 000.[3]

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. Long-term Radiation-Related Health Effects in a Unique Human Population, in ncbi.nlm.nih.gov.
  2. Are Nagasaki And Hiroshima Still Radioactive?, in zidbits.com, 13 novembre 2013.
  3. Michael Greshko, Hiroshima’s radiation (PDF), in insidescience.org.