Istraditamentu

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

S'istraditamentu o istraditadura est una forma de cooperadura zudissiària intre Istados e cunsistit in s'intrega, dae bandas de un'Istadu, de un'individu chi si siat refuzadu a su territòriu suo, a un'àteru Istadu, in manera chi siat sutapostu a su zudìssiu penale (in custu casu, si faeddat de istraditamentu protzessuale) o li siant incrividas sas penas si zai est istadu cundennadu (in custu casu, si faeddat de istraditamentu isecutivu).

Caraterìstigas zenerales[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

S'istraditamentu podet esser ativu o passivu. Est ativu cando un'Istadu dimandat a un'àteru Istadu s'intrega de un'individu imputadu o cundennadu in su territòriu suo pròpiu; est passivu cando, intames, est s'Istadu “istranzadore” de s'individu curpàbile o a sutaponner a zudìssiu (pro unu delitu cumìtidu in s'Istadu dimandadore) su chi retzit sa dimanda de intrega, presentada dae un'àteru Istadu.

Su còdighe penale italianu s'òcupat de s'istraditamentu in s'art. 13, su cale apostìvigat chi s'istraditamentu est reguladu dae sa leze penale italiana, dae sos acordos e dae sas custumàntzias internassionales.

S'istraditamentu no est autorizadu si su fatu chi rapresentat s'ozetu de sa dimanda de istraditamentu no est prebidu comente delitu dae sa leze italiana e dae sa leze istranza. Podet esser cuntzèdidu o cumbidadu finas pro delitos no prebidos in sos acordos, bastughì non siat proibidu in manera formale.

S'istraditamentu de su tzitadinu podet esser autorizadu petzi cando est prebidu formarmente dae sos acordos internassionales.

In prus de custu, su Custituimentu, in sos art. 10 e 26, apostìvigat chi est proibidu s'istraditamentu pro delitos polìtigos; sende gasi, no intrant a custu disponimentu sos delitos de zenotzìdiu e crìmines contra a s'umanidade. No est autorizadu s'istraditamentu a paìsos in ue b'est in fortza sa pena de morte, in onzi modu, casu si nche sizat unu cumbèniu subra de s'istraditamentu, sa no aprigadura de sa pena de morte contra a sa pessone istraditada abarrat cundissione sena chi nono.

Protzedimentu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In so còdighe rituale, est prebidu dae sos artìgulos 697-719 pro su passivu e 720-722 pro s'ativu.