Libertade

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Pintura de Eugène Delacroix - Sa libertade ghiende a su pòpulu - in ue sa libertade est rapresentanda in manera allegòrica che una fèmina chi ghiat a su pòpulu portende sa bandera de Frantza
Mapa de sa libertade in su mundu in su 2019 segundu Freedom House. In birde sos istados cunsiderados lìberos, in grogu sos istados cunsiderados in parte lìberos, in colore murru sos istados cunsiderados non-lìberos

Sa libertade (dae su latinu libertas) est sa capatzidade de seberare. Est un'idea chi includet su no èssere assugetadu a unu sugetu diferente de unu matessi, autoridade, pòdere chi istabilat un'alienatzione, dèpere, disciplina o cale si siat cunditzione no istabilida dae su matessi sugetu. Designat sa facultade de sa persone umana chi ddi permitet de detzìdere de acabare un'òpera determinada o de no dd'acabare. In àteras paràulas, su chi permitet a sa persone umana de detzìdere si cheret fàghere calicuna cosa o no, ddu faghet lìberu, ma puru responsàbile de is atos suos.

Su lìberu arbìtriu est unu cuntzetu chi est istadu allegadu durante chentinas de annos, mescamente in cuntestos filosòficos e religiosos. Pigare sentidu prenu in opositzione a cuntzetos tales comente: iscravidade, assugetamentu, opressione o determinismu intre àteros.

Àteros cuntzetos relatados cun sa libertade in generale sunt is libertades tzìvicas, chi sunt rispetadas o nono dae tipos diferentes de guvernu. Sa libertade tzìvica est sa capatzidade de fàghere atos chi non sunt inclùdidos in unu determinadu sistema penale de un'istadu. Custos atos incluent su deretu de reunione e assòtziu, sa possibilidade de cunvocare manifestatziones o votare, sa libertade de fàghere publicamente una religione o defèndere sas ideas pròpias.

Segundu unu cuntzetu non petzi kantianu, sa libertade est una cunditzione formale de su sèberu chi, cando si faghet atu cuncretu, at a padèssere in manera netzessària de is cunditzionamentos chi ddi benint de su mundu beru, sutapostu a is leges fìsicas, o dae situatziones determinadoras de àtera natura.

Segundu bisura psicològica podimus intèndere sa libertade coment'est pertzibida dae su sugetu:

  • o negativamente, che a ausèntzia de sutamissione, de iscravidade, de custrizione pro chi s'òmine si cunsìderat indipendente,
  • o puru positivamente in su sentidu de s'autonomia e ispontaneidade de su sugetu ratzionale: cun custu significadu is cumportamentos umanos voluntàrios si basant subra sa libertade e sunt calificados che a lìberos.

Àturus progetus[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]