Limba dalmatica

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Nùgoro-Istemma.png
Articulu in nugoresu
Nùgoro-Istemma.png

Su dalmàticu o dàlmata fit una limba romanza chi unu tempus si chistionabat peri sas costas de sa Dalmatzia. Fit una de sas limbas romanzas balcanicas. Sa documentassione istorica chi tenimus faveddat de duas macro-variedades printzipales:

  • Su limbazu de su nord o vegliotu, custu ca fit de s'isula de Veglia;
  • Su limbazu de su sud o raguseu: pro custu b'at finas documentos e iscritos de sa Repubrica de Ragusa.

Istoria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas limbas romanzas in sa penisula balcanica de su seculu de XIV.

Cando s'imperiu romanu de otzidente fit rutu, sa zente latinitzada de s'Illiria fit abbarrada in podere de sos invasores Avaros e Islavos. In su seculu de VII sa regione fit partìa in duos: sa Dalmatzia (su tretu acant'e mare) e sa zona montagnina; sa secunda fit oramai islavitzada, sa prima aìat resistìu a sas invasiones mantenende s'identidade sua; sa populassione fit resèssia a si che fughire a sos portos fortificaos comente Zara, Spalato e Ragusa. Galu oje, in su Montenegru, bi sunt toponimos de làdina orizine latìna comente Durmitor, Visitor e Cipitor.

Sicund'a s'istoricu Giovanni de Castro, in su seculu de XI galu prus de 50.000 pessones chistionabant su dalmaticu. Peròe, chin totus sas conchistas de sa Repubrica de Venetzia su dalmaticu fit in sa prus parte bocau in locu de su venetu: paret chi in sa tzitade de Zara custu siat accadìu ja in antis de su Rinaschimentu. Su dalmaticu raguseu fit imbetzes sa limba egemone de sa Repubrica de Ragusa finas a su seculu de XI, e isparta finas a sa meitade de su Battoschentos. Est gràssias a Giovanni Conversini de Ravenna (1343-1408), chi si chessàbat chi non podìat prus faveddare chin sa zente de Ragusa, semus a connoschentzia chi ja a s'acabbu de su seculu de XIV sa limba prus allegada in cùghe non fit prus su dalmaticu. Sa classe arta, a dontzi modu, fit bilìmbe si non trilìmbe, capàssa de faveddare siat su latinu, siat s'italianu, siat su limbazu islavu de Ragusa. Filippo de Diversis nat chi in sos annos 1434-1440, cando imparabat sa grammatica latina in Ragusa, in sos tribunales galu si chistionabat in dalmaticu, ma sos zuiches etotu chin issu faveddabant in italianu.

Su dalmaticu raguseu si che fit estìntu in s'acabu de su Battoschentos. Pro s'umanista raguseu Elio Lampridio Cerva (1460 - 1520) su dalmaticu fit una limba belle irmenticada, un'ammentu de pitzinnìa. In carchi trettu isolau, comente sas isulas de Quarnero e fortzis Lissa, su dalmaticu bi l'aìat fatta a supravvìvere chin tottu probabilidade finas a s'artziada de Napolione che limba chistionada dae comunidades de numeru mannu. S'urtimu a chistionare su limbazu de su nord, Tuone Udaina, si che fit mortu in Veglia pro s'iscopiu de una mina de terra in su 1898; ma, prima de si che morrere, su glottologu Matteo Bartoli li aìat fattu un'intervista, prubicande prima in italianu (versione pèrdia e torrada a bortare pètzi dae pacu) e poi in tedescu unu sagiu in supra de su dalmaticu (Das Dalmatische: altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der apennino-balkanischen Romania), galu un'opera de importu mannu pro cumprender e istudiare custa limba antica.

Edduncas, su dalmaticu che limba nou-latina est oje iscumpartu de su totu. Chin "dalmaticu" oje si nat su limbazu croatu narau čakavo-ikavo, chi faveddant sos croatos de Dalmatzia e chi at picau medas faveddos italianos e venetos e si bi podent galu bìer in intro medas elementos lessicales de probabile orizine dalmatica. Pro cantu pertocat sas populassiones de limba veneta e italiana de sa Dalmatzia, sunt como pacas e ispartas.

Vocabolàriu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Latinu Sardu Dalmàticu Italianu Romunu
aperire abbèrrere apiar aprire deschis
aqua abba jacqua acqua apă
acappare acabbare acappur finire finalizarea
atentio atentzione atentiaun atenzione atenție
absentis assente absent assente absent
annus annu jain anno an
argentum arghentu argaint argento argint
aurum òru jaur oro aur
basilica cresia baselca chiesa biserică
veclus betzu vieclo vecchio vechi
canis cane cuon cane cân
casa domu cuosa casa casă
coxa cossa copsa coscia coapsă
cognatus connadu comnut cognato cumnat
capsa cassa cupsa cassa capsă
causa còsa causa cosa chesie
cochlearium cociàre coclar cucchiaio linguretă
cera chera caira cera ceară
cena chena caina cena cina
cepulla chibudha capula cipolla ceapă
certus cértu cairt certo cert
civitatem tzitade čituot città cetate
caelum chelu čil cielo cer
quinque chimbe čenc cinque cinci
cum cun co con cu
cantare cantare cantur cantare cânta
dulcis durche dulco dolce dulce
elegire elìggire elagur eleggere alege
functio funtzione functiaun funzione funcție
facere fachere facrar fare face
genuclum genúgu denaclo ginocchio genunchi
inteligere cumprèndhere inteliguar capire intelege
iocare giogare jocur giocare juca
inter inter intra tra între
insegnare indetare insemnar insegnare însemna
lactem latte lapto latte lapte
lignus línna lamn legno lemn
legere leghere leguar leggere citi
potere pòdere putar potere putea
protegere badrare proteguar proteggere protege
pugnus puntzu poimn pugno pumn
pettia petzu petta pezzo bucată
quando candu cand quando când
quantus cantu cont quanto cât
quadrus cuàdru cadrial quadro cadri
quis chíe čin chi cine
quinta cuínta čincta quinta cincea
quietare acaíre četur chetare înceta
pariclus paritzu paraclo parecchio pereche
si éi sa si da
non nòne na no nu
noctem notte nuapto notte noapte
undis úba unde dove unde
vacca bàca vacca vacca vacă
placere prachere plucar piacere place
vigilare tentare vegur vigilare veghea
lingua limba langa lingua limbă
manducare madhicare mancuor mangiare manca
cattus gàtu cuot gatto pisică
vita bidda vaita vita viată
super súba saupra sopra sespre
solis sole saul sole soare

Númerus in su dàlmaticu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sardu Dalmàticu Italianu Romunu
unu join uno unu
duos doi due doi
tres tra tre trei
batoro catro quattro patru
chimbe čenc cinque cinci
ses si sei șase
sete sapto sette șapte
oto guapto otto opt
nobe nu nove nouă
deghe dico diece zece
undaghi jonco undici unsprezece
doghi dotco dodici doisprezece
treghi tretco tredici treisprezece
batordighi catuartco quattordici paisprezece
bindhighi čonco quindici cincisprezece
seghi sitco sedici șaisprezece
dighisete dichisapto diciasete șaptesprezece
dighioto dichiguapto diaciaotto optsprezece
dighinobe dichinu dicianove nouăsprezece
binti vent venti vent

Notas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]