Limba dalmatica
Articulu in nugoresu
Su dalmàticu o dàlmata fit una limba romanza chi unu tempus si chistionabat peri sas costas de sa Dalmatzia. Fit una de sas limbas romanzas balcanicas. Sa documentassione istorica chi tenimus faveddat de duas macro-variedades printzipales:
- Su limbazu de su nord o vegliotu, custu ca fit de s'isula de Veglia;
- Su limbazu de su sud o raguseu: pro custu b'at finas documentos e iscritos de sa Repubrica de Ragusa.
Istoria
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Cando s'imperiu romanu de otzidente fit rutu, sa zente latinitzada de s'Illiria fit abbarrada in podere de sos invasores Avaros e Islavos. In su seculu de VII sa regione fit partìa in duos: sa Dalmatzia (su tretu acant'e mare) e sa zona montagnina; sa secunda fit oramai islavitzada, sa prima aìat resistìu a sas invasiones mantenende s'identidade sua; sa populassione fit resèssia a si che fughire a sos portos fortificaos comente Zara, Spalato e Ragusa. Galu oje, in su Montenegru, bi sunt toponimos de làdina orizine latìna comente Durmitor, Visitor e Cipitor.
Sicund'a s'istoricu Giovanni de Castro, in su seculu de XI galu prus de 50.000 pessones chistionabant su dalmaticu. Peròe, chin totus sas conchistas de sa Repubrica de Venetzia su dalmaticu fit in sa prus parte bocau in locu de su venetu: paret chi in sa tzitade de Zara custu siat accadìu ja in antis de su Rinaschimentu. Su dalmaticu raguseu fit imbetzes sa limba egemone de sa Repubrica de Ragusa finas a su seculu de XI, e isparta finas a sa meitade de su Battoschentos. Est gràssias a Giovanni Conversini de Ravenna (1343-1408), chi si chessàbat chi non podìat prus faveddare chin sa zente de Ragusa, semus a connoschentzia chi ja a s'acabbu de su seculu de XIV sa limba prus allegada in cùghe non fit prus su dalmaticu. Sa classe arta, a dontzi modu, fit bilìmbe si non trilìmbe, capàssa de faveddare siat su latinu, siat s'italianu, siat su limbazu islavu de Ragusa. Filippo de Diversis nat chi in sos annos 1434-1440, cando imparabat sa grammatica latina in Ragusa, in sos tribunales galu si chistionabat in dalmaticu, ma sos zuiches etotu chin issu faveddabant in italianu.
Su dalmaticu raguseu si che fit estìntu in s'acabu de su Battoschentos. Pro s'umanista raguseu Elio Lampridio Cerva (1460 - 1520) su dalmaticu fit una limba belle irmenticada, un'ammentu de pitzinnìa. In carchi trettu isolau, comente sas isulas de Quarnero e fortzis Lissa, su dalmaticu bi l'aìat fatta a supravvìvere chin tottu probabilidade finas a s'artziada de Napolione che limba chistionada dae comunidades de numeru mannu. S'urtimu a chistionare su limbazu de su nord, Tuone Udaina, si che fit mortu in Veglia pro s'iscopiu de una mina de terra in su 1898; ma, prima de si che morrere, su glottologu Matteo Bartoli li aìat fattu un'intervista, prubicande prima in italianu (versione pèrdia e torrada a bortare pètzi dae pacu) e poi in tedescu unu sagiu in supra de su dalmaticu (Das Dalmatische: altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der apennino-balkanischen Romania), galu un'opera de importu mannu pro cumprender e istudiare custa limba antica.
Edduncas, su dalmaticu che limba nou-latina est oje iscumpartu de su totu. Chin "dalmaticu" oje si nat su limbazu croatu narau čakavo-ikavo, chi faveddant sos croatos de Dalmatzia e chi at picau medas faveddos italianos e venetos e si bi podent galu bìer in intro medas elementos lessicales de probabile orizine dalmatica. Pro cantu pertocat sas populassiones de limba veneta e italiana de sa Dalmatzia, sunt como pacas e ispartas.
Vocabolàriu
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Latinu Sardu Dalmàticu Italianu Romunu aperire abbèrrere apiar aprire deschis aqua abba jacqua acqua apă acappare acabbare acappur finire finalizarea atentio atentzione atentiaun atenzione atenție absentis assente absent assente absent annus annu jain anno an argentum arghentu argaint argento argint aurum òru jaur oro aur basilica cresia baselca chiesa biserică veclus betzu vieclo vecchio vechi canis cane cuon cane cân casa domu cuosa casa casă coxa cossa copsa coscia coapsă cognatus connadu comnut cognato cumnat capsa cassa cupsa cassa capsă causa còsa causa cosa chesie cochlearium cociàre coclar cucchiaio linguretă cera chera caira cera ceară cena chena caina cena cina cepulla chibudha capula cipolla ceapă certus cértu cairt certo cert civitatem tzitade čituot città cetate caelum chelu čil cielo cer quinque chimbe čenc cinque cinci cum cun co con cu cantare cantare cantur cantare cânta dulcis durche dulco dolce dulce elegire elìggire elagur eleggere alege functio funtzione functiaun funzione funcție facere fachere facrar fare face genuclum genúgu denaclo ginocchio genunchi inteligere cumprèndhere inteliguar capire intelege iocare giogare jocur giocare juca inter inter intra tra între insegnare indetare insemnar insegnare însemna lactem latte lapto latte lapte lignus línna lamn legno lemn legere leghere leguar leggere citi potere pòdere putar potere putea protegere badrare proteguar proteggere protege pugnus puntzu poimn pugno pumn pettia petzu petta pezzo bucată quando candu cand quando când quantus cantu cont quanto cât quadrus cuàdru cadrial quadro cadri quis chíe čin chi cine quinta cuínta čincta quinta cincea quietare acaíre četur chetare înceta pariclus paritzu paraclo parecchio pereche si éi sa si da non nòne na no nu noctem notte nuapto notte noapte undis úba unde dove unde vacca bàca vacca vacca vacă placere prachere plucar piacere place vigilare tentare vegur vigilare veghea lingua limba langa lingua limbă manducare madhicare mancuor mangiare manca cattus gàtu cuot gatto pisică vita bidda vaita vita viată super súba saupra sopra sespre solis sole saul sole soare
Númerus in su dàlmaticu
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Sardu Dalmàticu Italianu Romunu unu join uno unu duos doi due doi tres tra tre trei batoro catro quattro patru chimbe čenc cinque cinci ses si sei șase sete sapto sette șapte oto guapto otto opt nobe nu nove nouă deghe dico diece zece undaghi jonco undici unsprezece doghi dotco dodici doisprezece treghi tretco tredici treisprezece batordighi catuartco quattordici paisprezece bindhighi čonco quindici cincisprezece seghi sitco sedici șaisprezece dighisete dichisapto diciasete șaptesprezece dighioto dichiguapto diaciaotto optsprezece dighinobe dichinu dicianove nouăsprezece binti vent venti vent