Limba dalmatica

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Nùgoro-Istemma.png
Articulu in nugoresu
Nùgoro-Istemma.png

Su dalmàticu o dàlmata fit una limba romanza chi unu tempus si chistionabat peri sas costas de sa Dalmatzia. Fit una de sas limbas romanzas balcanicas. Sa documentassione istorica chi tenimus faveddat de duas macro-variedades printzipales:

  • Su limbazu de su nord o vegliotu, custu ca fit de s'isula de Veglia;
  • Su limbazu de su sud o raguseu: pro custu b'at finas documentos e iscritos de sa Repubrica de Ragusa.

Istoria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas limbas romanzas in sa penisula balcanica de su seculu de XIV.

Cando s'imperiu romanu de otzidente fit rutu, sa zente latinitzada de s'Illiria fit abbarrada in podere de sos invasores Avaros e Islavos. In su seculu de VII sa regione fit partìa in duos: sa Dalmatzia (su tretu acant'e mare) e sa zona montagnina; sa secunda fit oramai islavitzada, sa prima aìat resistìu a sas invasiones mantenende s'identidade sua; sa populassione fit resèssia a si che fughire a sos portos fortificaos comente Zara, Spalato e Ragusa. Galu oje, in su Montenegru, bi sunt toponimos de làdina orizine latìna comente Durmitor, Visitor e Cipitor.

Sicund'a s'istoricu Giovanni de Castro, in su seculu de XI galu prus de 50.000 pessones chistionabant su dalmaticu. Peròe, chin totus sas conchistas de sa Repubrica de Venetzia su dalmaticu fit in sa prus parte bocau in locu de su venetu: paret chi in sa tzitade de Zara custu siat accadìu ja in antis de su Rinaschimentu. Su dalmaticu raguseu fit imbetzes sa limba egemone de sa Repubrica de Ragusa finas a su seculu de XI, e isparta finas a sa meitade de su Battoschentos. Est gràssias a Giovanni Conversini de Ravenna (1343-1408), chi si chessàbat chi non podìat prus faveddare chin sa zente de Ragusa, semus a connoschentzia chi ja a s'acabbu de su seculu de XIV sa limba prus allegada in cùghe non fit prus su dalmaticu. Sa classe arta, a dontzi modu, fit bilìmbe si non trilìmbe, capàssa de faveddare siat su latinu, siat s'italianu, siat su limbazu islavu de Ragusa. Filippo de Diversis nat chi in sos annos 1434-1440, cando imparabat sa grammatica latina in Ragusa, in sos tribunales galu si chistionabat in dalmaticu, ma sos zuiches etotu chin issu faveddabant in italianu.

Su dalmaticu raguseu si che fit estìntu in s'acabu de su Battoschentos. Pro s'umanista raguseu Elio Lampridio Cerva (1460 - 1520) su dalmaticu fit una limba belle irmenticada, un'ammentu de pitzinnìa. In carchi trettu isolau, comente sas isulas de Quarnero e fortzis Lissa, su dalmaticu bi l'aìat fatta a supravvìvere chin tottu probabilidade finas a s'artziada de Napolione che limba chistionada dae comunidades de numeru mannu. S'urtimu a chistionare su limbazu de su nord, Tuone Udaina, si che fit mortu in Veglia pro s'iscopiu de una mina de terra in su 1898; ma, prima de si che morrere, su glottologu Matteo Bartoli li aìat fattu un'intervista, prubicande prima in italianu (versione pèrdia e torrada a bortare pètzi dae pacu) e poi in tedescu unu sagiu in supra de su dalmaticu (Das Dalmatische: altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der apennino-balkanischen Romania), galu un'opera de importu mannu pro cumprender e istudiare custa limba antica.

Edduncas, su dalmaticu che limba nou-latina est oje iscumpartu de su totu. Chin "dalmaticu" oje si nat su limbazu croatu narau čakavo-ikavo, chi faveddant sos croatos de Dalmatzia e chi at picau medas faveddos italianos e venetos e si bi podent galu bìer in intro medas elementos lessicales de probabile orizine dalmatica. Pro cantu pertocat sas populassiones de limba veneta e italiana de sa Dalmatzia, sunt como pacas e ispartas.

Vocabolàriu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Latinu Sardu Dalmàticu Italianu Romunu
aperire abbèrrere apiar aprire deschis
aqua abba jacqua acqua apă
acappare acabbare acappur finire finalizarea
atentio atentzione atentiaun atenzione atenție
absentis assente absent assente absent
aurum òru jaur oro aur
intunc assòra antunc allora atunci
basilica cresia baselca chiesa biserică
veclus betzu vieclo vecchio vechi
canis cane cuon cane cân
casa domu cuosa casa casă
coxa cossa copsa coscia coapsă
cognatus connadu comnut cognato cumnat
capsa cassa cupsa cassa capsă
causa còsa causa cosa chesie
cochlearium cociàre coclar cucchiaio linguretă
cera chera caira cera ceară
cenare chenare chenur cenare cina
cipulla chibudha capula cipolla ceapă
certus cértu cairt certo cert
civitatem tzitade čituot città cetate
cum cun co con cu
cantare cantare cuntur cantare cânta
dulcis durche dulco dolce dulce
dominus dónnu domno signore domn
elegire elìggire elagur eleggere alege
functio funtzione functiaun funzione funcție
facere fachere facrar fare face
genuclum genúgu denaclo ginocchio genunchi
inteligere cumprèndhere inteliguar capire intelege
iocare giogare jocur giocare juca
inter inter intre tra între
insegnare indetare insemnar insegnare însemna
lactem latte lapto latte lapte
lignus línna lamn legno lemn
legere leghere leguar leggere citi
potere pòdere putar potere putea
protegere badrare proteguar proteggere protege
punctus púntu punct punto punct
pugnus puntzu poimn pugno pumn
pettia petzu petta pezzo bucată
platea pratza plata piazza piață
tractare trassare tractur tracciare trage
ratio arregione ratiaun ragione rație
quando candu cund quando când
quantus cantu cont quanto cât
quadrus cuàdru cadrial quadro cadri
quis chíe čin chi cine
ad qui nchi aiči qui aici
quinta cuínta čincta quinta cincea
quietare acaíre četur chetare înceta
pariclus paritzu paraclo parecchio pereche
sanctus santu sanct santo sanct
si éi sa si da
non nòne na no nu
noctem notte nuapt notte noapte
undis úba unde dove unde
vacca bàca vacca vacca vacă
placere prachere plucar piacere place
vigilare tentare vegur vigilare veghea
lingua limba langa lingua limbă
manducare madhicare mancuor mangiare manca
cattus gàtu cuot gatto pisică
vita bidda vaita vita viată
super súba saupra sopra sespre
solis sole saul sole soare

Téstu in dalmàticu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Limba Téstu
Dalmàticu Ju sunt Tuone Udaina de saupranaum "Burbur", de jein sincuonta sapto, sunt feil-el de Frane Udaina, che, cund che sant muart tuota-el soa, avaja setuonta sapto jein. Ju jai nascoit intre-la cuosa de nuomer-el trianta, de cal che se venaja a la baselca, e na foipt tuont a luntun maja-la cuosa. Foipt dic puas a luntun. Cund che ju jera jaun de dicduat jein, ju jai duot prinsiap de zar fure de maja-la cuosa, a spuas con chertian trochi e troche; nu stujaime in cunpanaja alecra e jucurme luoc co buole. Dapu ju jai lassuot cost juc e ju jai duot prinsiap-el de zar in ustaraja a la bar mezul de vain, e a jucure a la maura; e feinta missa-la nuapto e calco cal feinta dai-el, tota nuapto-la stujaime in cunpanaja feinta dic e dicdu trochi. Dapu zajaime fure de ustaraja; zajaime cuntur sote finiastre-le de murauca-la mia. Ju jai foipt a la scol dai čenc jain e dapu ju vai stat a la scol intre jain; ju jai studiut fenta i guapto jain, ju jai studiut. E dapu tuota-el mi si o amaluot e ju dzai de patraun-el suo, domno-el epascup. Tuota-el mi a daic: Ju na potaja-lo lasur a la scol, perche ju na potaja caminur ple. Ju avai catri pire. Ju na inteleja a la causa daicse e cairt aveja che-l basumn dzai pire-le. Antunc i daic che na priocopurse e lasa che-l dzai fure le menur dizmun e le levur sar-la a cuosa.[1]
Tradutziòne a su romunu Eu sunt Tuone Udaina de porecla "Burbur", de 57 ani, sunt fiul lui Frane Udaina. care, când a murit tatăl său, avea 77 de ani. M-am născut în casa numărul 30, pe drumul care duce la biserică, iar casa mea nu este atât de departe: este la 10 pași. Când eram tânăr, la 18 ani, am început să-mi părăsesc casa și să mă plimb cu niște băieți și fete; eram fericiți în companie și jucam mingi. Apoi am renunțat la acest joc și am început să merg la crâșmă să beau un pahar de vin și să mă joc la mure, iar până la miezul nopții și uneori până ziua, toată noaptea, eram în companie, cu 10 și 12 băieți. Apoi am părăsit taverna: am mers să cântăm sub ferestrele iubitului meu. Am fost la școală de la vârsta de cinci ani și apoi am rămas trei ani la școală. Am studiat până la opt ani, am studiat. Și apoi tatăl meu a căzut bolnav și a mers la patronul său, domnul episcop. Tatăl meu a zis: Nu pot să-l las la școală pentru că nu mai pot să merg. Am patru oi. Nu am înțeles ce a vrut să spună și a fost că avea nevoie ca oile să fie păstrate. Atunci că îi zin să nu-și facă griji și lasă-mă meargă să le pască afară dimineața și să le mâne, seara, acasă.
Tradutziòne a s'italianu Io sono Tuone Udaina, ci i soprannome "Burbur", di anni 57, figlio di Frane Udaina, che, quando mori il suo babbo, aveva 77 a. Sono nato nella casa del numero 30, della via che mena si viene alla chiesa, e non e tanto lontano la mia casa: e lontana 10 passi. Quand'ero giovanotto, di 18 a, principiai ad uscir di casa mia, e andavo a gironzare con certi ragazzi e ragazze; noi si stava in compagnia felice e si giocava alle palle. Poi lasciai questo giuoco e principiai ad andare all'osteria a bere il bicchier di vino e a giocare alla mora, e fino alla mezzanotte e talvolta fino a giorno, tutta la notte, si stava in compagnia, fin 10 e 12 ragazzi. Poi si usciva dall'osteria: si andava a cantare sotto alle finestre della mia amorosa. Vado a scuola da quando avevo cinque anni e poi sono rimasta a scuola per tre anni. Ho studiato fino all'età di otto anni, ho studiato. E poi mio padre si ammalò e andò dal suo capo, il signor vescovo. Mio padre ha detto: Non posso lasciarlo a scuola perché non posso più camminare. Ho quattro pecore. Non capivo a cosa si riferisse ed era perché aveva bisogno che le pecore venissero allevate. Quindi gli dico di non preoccuparsi e lasciamelo andare a pascolarle fuori la mattina e condurle a casa la sera.
Tradutziòne a su sardu
  1. Bartoli, Matteo. Das Dalmatische: altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der apennino-balkanischen Romania. (2 Bände). Wien: Hölder (1906).