Limba dalmatica

Articulu in nugoresu

Su dalmàticu o dàlmata fit una limba romanza chi unu tempus si chistionabat peri sas costas de sa Dalmatzia. Fit una de sas limbas romanzas balcanicas. Sa documentassione istorica chi tenimus faveddat de duas macro-variedades printzipales:

• Su limbazu de su nord o vegliotu, custu ca fit de s'isula de Veglia;
• Su limbazu de su sud o raguseu: pro custu b'at finas documentos e iscritos de sa Repubrica de Ragusa.

Istoria

Sas limbas romanzas in sa penisula balcanica de su seculu de XIV.

Cando s'imperiu romanu de otzidente fit rutu, sa zente latinitzada de s'Illiria fit abbarrada in podere de sos invasores Avaros e Islavos. In su seculu de VII sa regione fit partìa in duos: sa Dalmatzia (su tretu acant'e mare) e sa zona montagnina; sa secunda fit oramai islavitzada, sa prima aìat resistìu a sas invasiones mantenende s'identidade sua; sa populassione fit resèssia a si che fughire a sos portos fortificaos comente Zara, Spalato e Ragusa. Galu oje, in su Montenegru, bi sunt toponimos de làdina orizine latìna comente Durmitor, Visitor e Cipitor.

Sicund'a s'istoricu Giovanni de Castro, in su seculu de XI galu prus de 50.000 pessones chistionabant su dalmaticu. Peròe, chin totus sas conchistas de sa Repubrica de Venetzia su dalmaticu fit in sa prus parte bocau in locu de su venetu: paret chi in sa tzitade de Zara custu siat accadìu ja in antis de su Rinaschimentu. Su dalmaticu raguseu fit imbetzes sa limba egemone de sa Repubrica de Ragusa finas a su seculu de XI, e isparta finas a sa meitade de su Battoschentos. Est gràssias a Giovanni Conversini de Ravenna (1343-1408), chi si chessàbat chi non podìat prus faveddare chin sa zente de Ragusa, semus a connoschentzia chi ja a s'acabbu de su seculu de XIV sa limba prus allegada in cùghe non fit prus su dalmaticu. Sa classe arta, a dontzi modu, fit bilìmbe si non trilìmbe, capàssa de faveddare siat su latinu, siat s'italianu, siat su limbazu islavu de Ragusa. Filippo de Diversis nat chi in sos annos 1434-1440, cando imparabat sa grammatica latina in Ragusa, in sos tribunales galu si chistionabat in dalmaticu, ma sos zuiches etotu chin issu faveddabant in italianu.

Su dalmaticu raguseu si che fit estìntu in s'acabu de su Battoschentos. Pro s'umanista raguseu Elio Lampridio Cerva (1460 - 1520) su dalmaticu fit una limba belle irmenticada, un'ammentu de pitzinnìa. In carchi trettu isolau, comente sas isulas de Quarnero e fortzis Lissa, su dalmaticu bi l'aìat fatta a supravvìvere chin tottu probabilidade finas a s'artziada de Napolione che limba chistionada dae comunidades de numeru mannu. S'urtimu a chistionare su limbazu de su nord, Tuone Udaina, si che fit mortu in Veglia pro s'iscopiu de una mina de terra in su 1898; ma, prima de si che morrere, su glottologu Matteo Bartoli li aìat fattu un'intervista, prubicande prima in italianu (versione pèrdia e torrada a bortare pètzi dae pacu) e poi in tedescu unu sagiu in supra de su dalmaticu (Das Dalmatische: altromanische Sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre Stellung in der apennino-balkanischen Romania), galu un'opera de importu mannu pro cumprender e istudiare custa limba antica.

Edduncas, su dalmaticu che limba nou-latina est oje iscumpartu de su totu. Chin "dalmaticu" oje si nat su limbazu croatu narau čakavo-ikavo, chi faveddant sos croatos de Dalmatzia e chi at picau medas faveddos italianos e venetos e si bi podent galu bìer in intro medas elementos lessicales de probabile orizine dalmatica. Pro cantu pertocat sas populassiones de limba veneta e italiana de sa Dalmatzia, sunt como pacas e ispartas.

Vocabolàriu

Latinu	Sardu	Dalmàticu	Italianu	Romunu
aperire	abbèrrere	apiar	aprire	deschis
aqua	abba	jacqua	acqua	apă
acappare	acabbare	acappur	finire	finalizarea
atentio	atentzione	atentiaun	atenzione	atenție
absentis	assente	absent	assente	absent
annus	annu	jain	anno	an
argentum	arghentu	argaint	argento	argint
aurum	òru	jaur	oro	aur
in tunc	assòra	antunc	allora	atunci
basilica	cresia	baselca	chiesa	biserică
veclus	betzu	vieclo	vecchio	vechi
canis	cane	cuon	cane	cân
casa	domu	cuosa	casa	casă
coxa	cossa	copsa	coscia	coapsă
cognatus	connadu	comnut	cognato	cumnat
capsa	cassa	cupsa	cassa	capsă
causa	còsa	causa	cosa	chesie
cochlearium	cociàre	coclar	cucchiaio	linguretă
cera	chera	caira	cera	ceară
cena	chena	caina	cena	cina
cepulla	chibudha	capula	cipolla	ceapă
certus	cértu	cairt	certo	cert
civitatem	tzitade	čituot	città	cetate
caelum	chelu	čil	cielo	cer
quinque	chimbe	čenc	cinque	cinci
cum	cun	co	con	cu
cantare	cantare	cuntur	cantare	cânta
dulcis	durche	dulco	dolce	dulce
dominus	dónnu	domno	signore	domn
elegire	elìggire	elagur	eleggere	alege
functio	funtzione	functiaun	funzione	funcție
facere	fachere	facrar	fare	face
genuclum	genúgu	denaclo	ginocchio	genunchi
inteligere	cumprèndhere	inteliguar	capire	intelege
iocare	giogare	jocur	giocare	juca
inter	inter	intre	tra	între
insegnare	indetare	insemnar	insegnare	însemna
lactem	latte	lapto	latte	lapte
lignus	línna	lamn	legno	lemn
legere	leghere	leguar	leggere	citi
potere	pòdere	putar	potere	putea
protegere	badrare	proteguar	proteggere	protege
punctus	púntu	punct	punto	punct
pugnus	puntzu	poimn	pugno	pumn
pettia	petzu	petta	pezzo	bucată
platea	pratza	plata	piazza	piață
tractare	trassare	tractur	tracciare	trage
ratio	arregione	ratiaun	ragione	rație
quando	candu	cund	quando	când
quantus	cantu	cont	quanto	cât
quadrus	cuàdru	cadrial	quadro	cadri
quis	chíe	čin	chi	cine
ad qui	nchi	aiči	qui	aici
quinta	cuínta	čincta	quinta	cincea
quietare	acaíre	četur	chetare	înceta
pariclus	paritzu	paraclo	parecchio	pereche
sanctus	santu	sanct	santo	sanct
si	éi	sa	si	da
non	nòne	na	no	nu
noctem	notte	nuapto	notte	noapte
undis	úba	unde	dove	unde
vacca	bàca	vacca	vacca	vacă
placere	prachere	plucar	piacere	place
vigilare	tentare	vegur	vigilare	veghea
lingua	limba	langa	lingua	limbă
manducare	madhicare	mancuor	mangiare	manca
cattus	gàtu	cuot	gatto	pisică
vita	bidda	vaita	vita	viată
super	súba	saupra	sopra	sespre
solis	sole	saul	sole	soare

Númerus in su dàlmaticu

Sardu	Dalmàticu	Italianu	Romunu
unu	join	uno	unu
duos	doi	due	doi
tres	tra	tre	trei
batoro	catro	quattro	patru
chimbe	čenc	cinque	cinci
ses	si	sei	șase
sete	sapto	sette	șapte
oto	guapto	otto	opt
nobe	nu	nove	nouă
deghe	dico	diece	zece
undaghi	jonco	undici	unsprezece
doghi	dotco	dodici	doisprezece
treghi	tretco	tredici	treisprezece
batordighi	catuartco	quattordici	paisprezece
bindhighi	čonco	quindici	cincisprezece
seghi	sitco	sedici	șaisprezece
dighisete	dichisapto	diciasete	șaptesprezece
dighioto	dichiguapto	diaciaotto	optsprezece
dighinobe	dichinu	dicianove	nouăsprezece
binti	vent	venti	vent

Téstu in dalmàticu

Limba	Téstu
Dalmàticu	Ju sunt Tuone Udaina de saupranaum "Burbur", de jein sincuonta sapto, sunt feilel de Frane Udaina, che, cund che sant muart tuotael soa, avaja setuonta sapto jein. Ju jai nascoit in cuosa de nuomerel trianta, de cal che se venaja a la baselca, e na foipt tuont luntun majala cuosa. Foipt dic a la spuas luntun. Cund che ju jera jaun de dicduat jein, ju jai duot prinsiap de zar fure de majala cuosa, a la spuas co chertian trochi e troche; nu stujaime in cunpanaja alecra e jucurme luoc co buole. Dapu ju jai lassuot čost juc e ju la jai duot prinsiap de la zar in ustaraja a la bar mezul de vain, e a jucure a la maura; e feinta a la missanuapto e calco cal feinta dai, tota nuaptola stujaime in cunpanaja feinta dic e dicdu trochi. Dapu zajaime fure de ustaraja; zajaime cuntur sote finiastrele de muraucala mia. Ju jai foipt a la scol dai čenc jain e dapu ju vai stat a la scol in tra jain; ju jai studiut a la fenta i guapto jain, ju jai studiut. E dapu tuotael mi sio amaluot e ju la dzai de patraunel suo, domnoel epascup. Tuotael mi a daic: Ju non potajalo lasur a la scol, perche ju na potaja caminur ple. Ju avai catri pire. Ju na inteleja a la causa daicse e cairt aveja chel basumn dzai pirete. Antunc i daic che na priocopurse e lasa cheel dzai fure le menur dizmun e le levur sar a la cuosa.
Tradutziòne a su romunu	Eu sunt Tuone Udaina de porecla "Burbur", de 57 ani, sunt fiul lui Frane Udaina care, când a murit tatăl său, avea 77 de ani. M-am născut în casa numărul 30, pe drumul care duce la biserică, iar casa mea nu este atât de departe: este la 10 pași. Când eram tânăr, la 18 ani, am început să-mi părăsesc casa și să mă plimb cu niște băieți și fete; eram fericiți în companie și jucam cu mingi. Apoi am renunțat la acest joc și am început să merg la crâșmă să beau un pahar de vin și să mă joc la mure, iar până la miezul nopții și uneori până ziua, toată noaptea, eram în companie, în 10 și 12 băieți. Apoi am părăsit taverna: am mers să cântăm sub ferestrele iubitului meu. Am fost la școală de la vârsta de cinci ani și apoi am rămas trei ani la școală. Am studiat până la opt ani, am studiat. Și apoi tatăl meu a căzut bolnav și a mers la patronul său, domnul episcop. Tatăl meu a zis: Nu pot să-l las la școală pentru că nu mai pot să merg. Am patru oi. Nu am înțeles ce a vrut să spună și a fost că avea nevoie ca oile să fie păstrate. Atunci că îi zin să nu-și facă griji și lasă-mă meargă să le pască afară dimineața și să le mâne, seara, acasă.
Tradutziòne a s'italianu	Io sono Tuone Udaina, ci i soprannome "Burbur", di anni 57, figlio di Frane Udaina, che, quando mori il suo padre, aveva 77 a. Sono nato nella casa del numero 30, della via che mena si viene alla chiesa, e non e tanto lontano la mia casa: e lontana 10 passi. Quand'ero giovanotto, di 18 a, principiai ad uscir di casa mia, e andavo a gironzare con certi ragazzi e ragazze; noi si stava in compagnia allegre e si giocava alle palle. Poi lasciai questo giuoco e principiai ad andare all'osteria a bere il bicchier di vino e a giocare alla mora, e fino alla mezzanotte e talvolta fino a giorno, tutta la notte, si stava in compagnia, fin 10 e 12 ragazzi. Poi si usciva dall'osteria: si andava a cantare sotto alle finestre della mia amorosa. Vado a scuola da quando avevo cinque anni e poi sono rimasta a scuola per tre anni. Ho studiato fino all'età di otto anni, ho studiato. E poi mio padre si ammalò e andò dal suo capo, il signor vescovo. Mio padre ha detto: Non posso lasciarlo a scuola perché non posso più camminare. Ho quattro pecore. Non capivo a cosa si riferisse ed era perché aveva bisogno che le pecore venissero allevate. Quindi gli dico di non preoccuparsi e lasciamelo andare a pascolarle fuori la mattina e condurle a casa la sera.
Tradutziòne a su sardu