Limerick

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

Limerick (in gaèlicu irlandesu Luimneach,, paule deserta) est una tzitade de sa Repùblica de Irlanda, situada in s'ala sud-otzidentale de su Paisu, acanta de sa foxe de su riu Shannon chi la rugrat.Est cabulogu de s'omònima contea in sa provìntzia istòrica de su Munster.[1]

In manera mala stereotipada comente sa tzitade de sos leputzos, tenet un'antiga traditzione isportiva: pro su rugby, fintzas chi unu tipu de atzione de giogu si tzerriat Garryowen comente a unu de is iscuadras de sa tzitade, ma fintzas pro s'hurling, isport a beru difusu in sa natzione.

A su 2011 sa populatzione de s'àrea urbana fiat de 91.454 abitantes, mentras sa tzitade in manera singulare contaiat 57.106 abitantes.[2]

Istòria[modìfica | edit source]

Istòria vichinga[modìfica | edit source]

Sas primas rastas tzertas de Limerick sunt datadas 812, cando cun tzertesa fiat un'insediamentu vichingu situadu subra King's Island, un'isolotto de su Shannon, ma b'ant medas elementos chi faghent presupporre s'esistèntzia de s'insediamentu giai meda tempus in antis: a esèmpiu Claudio Tolomeo, in una mapa romana de su 150 belle, mustra un'insediamentu in s'ìsula mutidu Règia, mentras est de su 434 sa bìsita in su logu de San Patrizio pro su batìsimu de unu signoras locale, Carthann su Bello.

Su re vichingo Tomrair mac Ailchi, aiat costruidu su primu insediamentu vichingo istàbile subra King's Island (Inis Sibhtonn) in su 922. Aiat bènnidu in manera essentziale comente a base pro acumprire bardanas longu su cursu de su Shannon e pro lòmpere su Lough Derg e su Lough Reas, ispetzialmente de monastèrios e fàbricos eclesiàsticos. In su 937 sos Vichinghi de Limerick s'aiant tumbadu in batalla cun cussos de Dublinu in su Lough Reas e aiant istadu sopraffatti. In su 943 aiant bènnidu in manera noa derrotados cando su capu de s'ereu Dalcassian s'aiat acordadu cun Ceallachan, re de su Munster, e sos vichinghi de Limerick aiant istadu costrintos a pagare tributos a sos ereos. Su pòdere de custas populatziones no aiat istadu mai aporridu in auge, e s'aiant reduidu cun su tempus a meru ereu semper prus pagu influente; nointames, aiant tentu semper unu ruolu printzipale in sos chertos a su pòdere. S'arribu de sos Anglo-Normannos in sa zona in su 1172 stravolse ogni ite. Domhnall Mor O'Brien aiat ràidu a sa terra sa tzitade in su 1174 in unu tentativu de la sutràere a sos invasores, nointames custos ùrtimos l'aiant caturadu definitivamente in su 1195, in suta de Giovanni de Inghilterra. In su 1197, una legenda locale bolet chi Limerick apat retzidu su primu Istatutu suo e su primu Mayor (sìndigu), Adam Sarvant. Unu casteddu, costruidu pro òrdine de re Giovanni e a issu intituladu, aiat istadu cumpletadu a inghìriu a su 1200.

King John's Castle

In suta de sa paghe generale imposta de su domìniu normannu, Limerick aiat prosperadu comente a portu e tzentru de cummèrtzios. In custu perìodu sa tzitade aiat istadu dividida in duas zonas bene distintas, s'English Town ("tzitade inglesa") subra King's Island, e s'Irish Town ("tzitade irlandesa") creschida in s'isponda meridionale de su riu. Unu documentu de su 1574 ammaniadu pro unos ambasciadores ispagnolos marca custu momentu prosperoso:

Limerick est sa prus forte e bella tra sas àteras tzitades irlandesas, bene murada cun spesse muros de màrmaru...non b'at atzessu si no de sos pontes de pedra, unu de sos cales tenet 14 arcos e sos àteros 18... sa majore ala de sas domos est costruida in blocos cuadrados de màrmaru nieddu a forma de turre o fortilesa.

Assìtios e tratadu[modìfica | edit source]

Su riu Shannon e su King John's Castle

Limerick aiat istadu acometada vàrias bias in su XVII sèculu. S'in antis aiat acontèssidu in su 1642, cando sos Irlandesos Cunfederados s'impossessarono de su King John's Castle liberende·lu de sas tropas inglesas stanziate. Sa tzitade aiat istadu acometada dae sas armadas de Oliver Cromwell cumandadas dae Henry Ireton in su 1651. Sa tzitade aiat arrumbadu s'Irlanda Cunfederada sin de su 1642 e fiat amparada dae tropas de s'Ulster. SOS Cunfederados arrumbaiant sas pretesas a su tronu de Carlo II, e sos assedianti aiant lutadu pro una repùblica parlamentare. Carestia e peste aiant batidu a sa morte de 5.000 residentes in antis chi Irishtown aiat rùidu in suta de sos bombardamentos de su santugaine inoltradu de cuddu annu.

In sa Guerra guglielmita, a sighidu de sa Battaglia de su Boyne in su 1690, sas fortzas frantzesas e irlandesas (14.000 in totale) s'aiant riunidu in cara a sos muros de Limerick. Su tempus e sas continas gherras aiant romanidu e bisestradu sas fortificatziones unu tempus fieras, a su puntu chi las armades ocupantes andaiant narende chi sos muros diant èssere rùidas fintzas cun melas martzas. Sos assedianti guglielmiti, 20.000 de nùmeru, aiant istadu scacciati in unu tentativu cun armas de fogu a #curtzu betada dae Patrick Sarsfield. In cumbatas furiosas, sos muros aiant istadu abertos in tres ocasiones, ma sos difensores aiant bintu e sos issos oppositori s'aiant retiradu a Waterford.

Sas fortzas de Guglielmo aiant torradu in s'austu de su 1691. Limerick era oramai s'ùrtima roccaforte de sos Giacobiti catòlicos, in suta de su cumandu de Sarsfield. SOS rinfortzos promìtidos dae sa Frantza aiant fallidu s'arribu de su mare, provochende su massacru de 850 difensores in su Thomond Bridge, e sa resa tzitadina pro sa paghe. Su 3 santugaine 1691 su famosu Tratadu de Limerick aiat istadu firmadu impreende un' enorme pedra in su ponte comente a mesa. Su tratadu permitiat a sos giacobiti de si nd'andare cun prenos onores militares e salpare pro sa Frantza, ma duas dies a pustis aiant arribbadu sos rinfortzos cùbidos. Sarsfield aiat istadu ispintu a cumbàtere ma aiat refudadu, insistende de bòlere respetare sos patos. Sarsfield salpò pro sa Frantza cun 19.000 tropas formende s'Irish Brigade (fenòmenu mutidu Bolu de sas ocas selvatiche). Posca chi custas fortzas aiant lassadu sa tzitade, sos gueglilmiti ripudiarono su tratadu, fatu istòricu chi porrida àncora su marigosu in buca de chi lu contat in tzitade.

Istòria moderna[modìfica | edit source]

River PointIl de tres edifìtzios prus artu de Irlanda, cun 58 m de artària, de fàbricu a beru reghente

A sos cumintzos de su XVIII sèculu Limerick era un'importante porridu britànnicu, meda ativu in sos iscàmbios atlànticos chi l'aiant cunsentidu un' espansione considerevole, ultres chi una tzerta prosperidade. Medas edifìtzios chi àncoras oe podent èssere apretziados sunt de custu perìodu, comente a s'House of Industry. Durante sa Manna carestia irlandesa, Limerick aiat istadu una de sas tzitades, gràtzias a su cummèrtziu, chi nd'aiat sufridu de mancu, fintzas si sos influssos aiant istadu comente si siat graes.

In su 1878 s'insediò una comunidade ebràica, fuida dae sa Lituània, chi aiat istadu in antis atzetada, ma cun su tempus, insertende·si meda bene in sos cummèrtzios, aspetu econòmicu printzipale de Limerick, aiat cumintzadu a èssere tratada cun astio: ispintos dae sa Crèsia Catòlica irlandesa, sos abitantes aiant cumintzadu sporadiche ma emblemàticas rappresaglie antisemite; cando chi sos ebreos aerent agatadu apògiu de sos Protestantes, aiant prefertu fuire a Cork, o pro insediarvisi o pro salpare cara a s'Amèrica. Custu fatu aiat bènnidu mutidu su "Pogrom de Limerick".

A su cumintzu de su Noighentos s'istòria de Limerick aiat istadu contrassegnata de chertos e gherras: in comintzu sa chi aiat istadu mutidu Limerick Soviet, unu boicottaggio de massa cara a sas tropas britànnicas pro protesta contra raid de arrestos e esecutziones pro cussu chi si suponiat aerent tentu raportos cun su Sinn Féin, a cussu tempus pobulare in tzitade.

Posca sa gherra de indipendèntzia e sas gherras mundiales, Limerick s'aiat agatadu a èssere una tzitade retrograda e economicamente arretrada: arta emigratzione e disocupatzione fiant difusas a beru, mancaiant indùstrias e s'ùnica bera fonte de traballu tertziària era s'Aeroportu Internatzionale de Shannon. Posca sa Celtic Tiger de sos annos 1990, sa situatzione est bortada, aprofitende de totu sa crèschida econòmica irlandesa, cun sa creatzione de vàrios istitutos, indùstrias e una modernizzazione contina de sa tzitade.

Cultura[modìfica | edit source]

Architetura[modìfica | edit source]

Catedrale de Santu Giuanne

crèsia prus importante de sa tzitade cumprendet sa punta prus arta de s'ìsula de Irlanda

Su tzentru tzitadinu est divididu in sas duas antigas e traditzionales zonas de "English Town" in s'ala terminale meridionale de Kings Island, chi includet su casteddu, e "Irish Town" chi includet sos antigos caminos in s'isponda meridionale de su riu, a sas cales s'agiunghet su tzentru econòmicu mutidu "Newtown Perry". S'ùrtima zona aiat istadu costruida in su tardu XVIII sèculu in antis de s'Act of Union e, ite inusuale pro una tzitade irlandesa e ùnica pro Limerick, cun una pranta meda regulare, formada dae caminos perpendicolari a griglia. Sas àreas suburbanas, ue bias oe sa majore ala de sa populatzione, sunt creschidas partende de su tzentru longu sos caminos printzipales pro Ennis (North Circular & Ennis Road areas /Caherdavin), Dublinu (Castletroy e s'Universidade) e Cork (Ballinacurra / Dooradoyle /Raheen). Sas domos suburbanas sunt a parusu a duas pranos pro sìngulas famìlias. Custas aiant istadu costruidas in sos annos sessanta in grussas tentas dae progetos de su guvernu, cando chi b'apant vàrios esèmpios de Istile edwardiano e domos antigas de sos annos trinta.

Meda de s'architetura georgiana era ladina in tzitade de su XIX sèculu. Cando chi apat subidu medas demolitziones, manna ala de su Newtown Perry àncorat mustra palesi influèntzias de s'istile. Importantes edifìtzios architetònicos sunt su King John's Castle e sa St Mary's Cathedral a English Town e sa St John's Cathedral. S'in antis catedrale, betza prus de 800 annos, est una de sas prus antigas crèsias de Irlanda, mentras sa segunda, bene prus moderna, est una de sas prus artas.

Unu de sos museos prus importantes de Irlanda, s'Hunt Museum, est situadu in s'istòrica Custom House de su XVIII sèculu. Su museu aiat istadu istabilidu in su fàbricu pro cuntènnere un' importante colletzione de belle 2000 òperas artìsticas e antighidades, tra sas cales sas peleas de John e Gertrude Hunt. Òperas printzipales s'Antrim Cross de s'IX sèculu, unu bombo de Pablo Picasso e unu caddu de brunzu, atribuidu a Leonardo da Vinci.

Educatzione[modìfica | edit source]

Limerick est un'importante tzentru de s'annestru superiore irlandesu posca Dublinu e Cork, tenende una pròpia universidade e vàrios colleges.

S'University of Limerick (UL), situada 5 km a est de su tzentru tzitadinu in su sobborgo de Castletroy, e rinomata a livellu internatzionale pro s'ingegneria, informatzione tecnològica, sièntzias materiales, sièntzias motorie e isportivas, sièntzias umanistiche, sièntzias sotziales e mùsica (s'Irish World Music Centre ispetzializat in mùsica e dansa traditzionales, mentras sa matessi UL acasàgiat sa "Irish Chamber Orchestra"). Sa populatzione studentesca est de belle 12.000 membros.

Limerick Institutes of Technology, stanziato a belle 3 km a nord-ovest de su tzentru, est regionalmente apretziadu pro sos afares, s'ingegneria e s'annestru sientìficu. Disponet fintzas de numerosos cursos in sas artes e sa tècnica de su disinnu, a sa Limerick School of Arte and Design – campus de Clare Street (probe su tzentru).

Su Mary Immaculate College, collegadu a s'University of Limerick, ispetzializadu in sas artes, est pagu prus a sud-ovest de sa tzitade. Su Thomond College of Education era un'iscola de sutzessu pro sa formatzione de insegnantes (de su segundu livellu) e aiat istadu integradu in s'universidade in su 1991.

Infrastruturas e trasportos[modìfica | edit source]

Limerick de satèllite

Limerick est segudada in manera cuotidiana de numerosos trenos in arribu de sas unas àteras duas majores tzitades irlandesas, Cork e Dublinu. Tres furriadas a sa die partint annotamala trenos pro Waterford, mentras frecuentet sunt fintzas sos collegamentos cun sa bighina Ennis e carchi istatzione de sa contea de Tipperary.

S'aeroportu intercontinentale de Shannon est a solos 20 km e collega Limerick a medas localidades europeas e nordamericanas.

Amministratzione[modìfica | edit source]

Aparixamentos[modìfica | edit source]

Limerick est aparixada cun:

Persones ligadas a Limerick[modìfica | edit source]

  • Mainchin de Limerick, pìscamu
  • Georg von Browne, militare
  • Pat Cox, Presidente de su Parlamentu Europeu 2002-04.
  • Mike Finn, iscritore e atore locale.
  • Steve Finnan, calciadore campione de Europa 2005 cun su Liverpool FC e titulare de sa Natzionale irlandesa de carche.
  • Richard Harris (1930-2002) - atore.
  • Mary Jane Kelly, vìtima de Jack su Squartatore.
  • Michael Noonan, ex-leader de su Fine Gael.
  • Kate O'Brien, autore.
  • Willie O'Dea, deputadu de su Fianna Fáil e Ministru de sa Defensa irlandesa.
  • Desmond O'Malley, ex-deputadu e fundadore de sos Progressivas Democrats
  • SOS Cranberries:
    • Dolores O'Riordan, cantante, chitarrista e autora testas de sa banda The Cranberries.
    • Fergal Lawler, baterista de sa banda
    • Noel Hogan, chitarrista e autore mùsica e testos
    • Mike Hogan, bassista e autore mùsica e testos
  • Terry Wogan, presentadore radiofònicu de sa BBC.
  • Frank McCourt, iscritore e binchidore in su 1997 de su prèmiu Pulitzer. S'autore, benché naschidu a New York, aiat coladu a Limerick s'infàntzia e s'adolescenza.
  • Aphex Twin (Richard David James), musicante, Dj e produtore de mùsica eletrònica, esponente de s'IDM (Intelligent Dance Music).
  • Gilberto de Limerick, santu.
  • Brian Merriman, poeta in limba irlandesa (gaèlicu) de su XVIII sèculu
  • Michael Higgins, polìticu, primu ministru e presidente elègidu de s'Irlanda de su 2011

Nòdidas[modìfica | edit source]

  1. Placenames Database of Ireland
  2. in inglesa

Collegamentos esternos[modìfica | edit source]

  • Script error: No such module "Citazione"..
  • Script error: No such module "Citazione"., Script error: No such module "Citazione"..
  • Script error: No such module "Citazione"., Script error: No such module "Citazione"..