Jump to content

Nadia Murad

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Custu artìculu est iscritu in sa grafia campidanesa. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

logudoresu · LSC · nugoresu

Nadia Murad Basee Taha Medàllia de su Nobel
Nàschida1993
Kocho
NatzionalidadeIrachena
EtniaYazidi
ProfessioneAtivista po is deretus umanus
PrèmiosAmbassadora po sa Dignidadi de is Scampaus a su tràficu de umanus;

Prèmiu Václav Havel; Prèmiu Sakharov; Prèmiu Nobel po sa Paxi;

Prèmiu Bambi.

Nadia Murad Basee Taha (àrabu: نادية مراد باسي طه‎; Kocho, 1993)[1] est un'ativista Irachena Yazidi po is deretus umanus[2][3]. In su 2014, est stètia arrapiada de sa bidda sua Kocho e tènnia po tres mesis de su Stadu Islàmicu.[4]

Murad est sa fundadora de sa Nadia's Initiative, un'organizatzioni dedicada a "agiudai a is fèminas e pipius vìtimas de genocìdiu, atrocidadis de massa e tràficu de umanus a sanai e torrai a fraigai is vidas e comunidadis insoru".[5]

In su 2018, issa e Denis Mukwege ant gadangiau impari su Prèmiu Nobel po sa Paxi po "su sfortzu insoru po acabai cun s'impreu de sa viòlentzia sessuali comenti arma de gherra e cuntierra armada".[6] Est sa primu irachena e Yazidi a gadangiai su Prèmiu Nobel.[7]

In dii de donniasantu 2020, est un'abogada po is Obietivus de Svilupu Sostenìbili stabilèssius de sa Segreteria Generali de is Natzionis Unidas.[8]

Giovunesa e catura de s'ISIS

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Murad est nàscia in sa biddixedda de Kocho in su distretu de Sinjar, Iraq[9] de una famìlia de fatoris de sa minoria Yazidi.[10] A s'edadi de 19 annus, Murad fiat una studianti candu su 15 Austu 2014[11] unus cantu cumbatentis de su Stadu Islàmicu funt arribaus in sa bidda de Kocho e anti bociu a 600 personis, inclùdius ses fradis de Nadia, e ant pigau a is fèminas prus giòvunas comenti sciadas. Cussu annu, Murad fiat una de is prus de 6700 fèminas Yazidi chi su Stadu Islàmicu at fatu presoneras in Iraq.[12] Dd'ant tènnia comenti sciada in sa citadi de Mosul, scùtia, abruxada cun sigaretas e violada prus bortas. Est fuida candu s'arrapiadore suu at lassau sa domu aberta. Murad est istada acollida de una famìlia bixina, chi est arrennèscia a dda fai bessiri a scusi de s'àrea cuntrollada de su Stadu Islàmicu, permitendi-ddi de lompi a unu campu de refugiaus in Duhok, Regioni de Kurdistan.[13] Est bessida a foras de su territòriu de s'ISIS in is primus diis de cabudanni[14] o donniasantu 2014.

In friaxu 2015, at testimoniau s'esperièntzia sua a is giornalistas de su cotidianu belga La Libre Belgique candu biviat in unu cuntenidori po carrìngiu postu a domu in su campu de Rwanga.[14] In su 2015, fiat una de is 1000 fèminas e pipius a si serbiri de unu programa de refugiu de su governu de Baden-Württemberg, Germània, chi est bessida sa domu sua noa.[15][16]

Carrera e ativismu

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Arranconi de is deretus umanus in Vienna in su 2018: de manu manca a manu dereta: 1 ?? 2 Nadia Murad 3 Zeid Ra'ad Al Hussein 4 Karin Kneissl 5 Michael O'Flaherty 6 Hauwa Ibrahim 7 Max Schrems 8 Susana Chiarotti

Su 16 de Idas de su 2015, Murad at chistionau a su Cunsillu de Seguràntzia de is Natzionis Unidas in contu de tràficu de umanus e cunflitus. Custa est stètia sa primu borta chi su Cunsillu s'est atobiau po chistionai de tràficu de umanus.[10][17] In calidadi de ambassadora, Murad at a pigai parti a acuntessimentus localis e globalis po fai connòsci is problemas de su tràficu de umanus e de is refugiaus.[18] Murad at ascurtau is testimònias de is vitimas de tràficu de umanus e genocìdiu me is comunidadis de refugiaus e scampaus.[19]

In cabudanni de su 2016, s'abogada Amal Clooney at chistionau a s'Ofìtziu de Droga e Crìmini de is Natzionis Unidas a pitzus de sa decisioni de làmpadas 2016[20] de arrepresentai a Murad comenti clienti in un'atzioni legali contras a is cumandantis de s'ISIL.[18][19][21] Clooney at definiu su genocìdiu, stupru e tràficu de s'ISIL comenti "burocratzia de su mali a mannesa industrali", descriendi-dda comenti mercau de sciaus chi esistit in lìnia e in Orienti Mèdiu, ativu ancora oi.[12] Murad at arriciu amanetzus sèrius po su traballu suu.[10]

Cartellu de Nadia Murad chistionendi a s'ONU in su tèmpiu Yazidi Temple de Lalish, Ninawa

In cabudanni de su 2016, Murad at annuntziau sa Nadia's Initiative in s'interis de un'acuntessimentu acòlliu de Tina Brown in sa citadi de New York. S'idea est de fruniri assistèntzia a is vitimas de genocìdiu.[22] In su pròpiu mesi, est stètia nominada Ambassadora de bona voluntadi po sa Dinnidadi de is scampaus a su tràficu de umanus de is Natzionis Unidas.[23]

Su 3 maju 2017, Murad at atobiau a Paba Frantziscu in Citadi de su Vaticanu. In s'interis de custu atòbiu, at "pediu un'agiudu po is Yazidis chi funt ancora pisoneris de s'ISIS, cuncordau su suportu de su Vaticanu po is minorias, arraxonau apitzus de sa possibilidadi de una regioni autònoma po is minorias me in Iraq, arregordau sa situatzioni de oi e is problemas chi is minorias religiosas depint afrontai me in Iraq e Sìria, a manera speciali is vìtimas e is sfollaus internus e is imigrantis.".[24]

Unu lìbru de memòrias de Murad, The Last Girl: My Story of Captivity, and My Fight Against the Islamic State, est stètiu publicau de Crown Publishing Group su 7 donniasantu 2017.[25][26]

In su 2018, sa diretora Alexandria Bombach at prodùssiu su documentàriu On Her Shoulders (Apitzus de is palas suas) chi contat sa vida de Murad e s'ativismu suu.[27][28][29]

In su 2019, Murad at chistionau a su segundu atòbiu mininsteriali annuali po sa promovidura de sa libertadi religiosa, [30] de sa stòria sua e de is problemas chi su pòpulu Yazidis at afrontau me is giai cincu annus apustis de is atacus de su 3 austu 2014 e propostu unu "pranu de atzioni in cincu puntus" po binci is disafias chi afrontant me in Iraq.[31] Murad fiat parti de una delegatzioni de scampaus a sa persecutzioni religiosa de totu su mundu chi ant contau s'esperièntzia insoru in s'atòbiu.[32] Comenti parti de sa delegatzioni, su 17 trìulas 2019, Murad at atobiau a su presidenti Donald Trump, contendi-ddi sa stòria de sa pèrdida de una parti de sa famìlia sua, inclùdius sa mama e ses fradis e pedendi-ddi de fai càncua cosa.[33][34]

Vida personali

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In austu 2018, Murad s'est fidantzada cun Abid Shamdeen, ativista Yazidi po is deretus umanus.[35] Is duus apustis si funt cojuaus.[36]

Prèmius e onorificèntzias

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Òperas

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  • (EN) Nadia Murad, The Last Girl: My Story of Captivity, and My Fight Against the Islamic State, Virago eBook, 7/11/2017, ISBN 978-0-349-00974-2.
  • (DE) Nadia Murad, Ich bin eure Stimme: Das Mädchen, das dem Islamischen Staat entkam und gegen Gewalt und Versklavung kämpft, Knaur eBook, 31/10/2017, ISBN 978-3-426-21429-9.

Filmografia

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  • Alexandria Bombach, On Her Shoulders, 2018

Riferimentus

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  1. ↑ By Editorial Staff, Iraqi Yazidi human rights activist Nadia Murad gets married, in Kurd Net - Ekurd.net Daily News, 20 austu 2018. URL consultadu su 29 cabudanni 2020.
  2. ↑ (EN) Nadia Murad e Jenna Krajeski, The Last Girl: My Story of Captivity and My Fight Against the Islamic State, Little, Brown Book Group, 7 santandria 2017, ISBN 9780349009766.
  3. ↑ Haroon Siddique e Ruth Maclean, Nobel peace prize 2018 won by Denis Mukwege and Nadia Murad – as it happened, in The Guardian, 5 santugaine 2018.
  4. ↑ Lucy Westcott, ISIS sex slavery survivor on a mission to save Yazidi women and girls, in Newsweek, 19 martzu 2016. URL consultadu su 22 cabudanni 2016.
  5. ↑ Nadia Murad, in Forbes. URL consultadu su 5 santugaine 2018.
  6. ↑ Announcement, in The Nobel Peace Prize. URL consultadu su 27 santandria 2020 (archiviadu dae s'url originale su 5 santugaine 2018).
  7. ↑ Nobel Peace Prize winner Nadia Murad, in BBC News, 5 santugaine 2018.
  8. ↑ (EN) Members, in SDG Advocates. URL consultadu su 26 santandria 2020 (archiviadu dae s'url originale su 15 maju 2024).
  9. ↑ Who is the Nobel Peace Prize 2018 winner Nadia Murad?, in The National.
  10. ↑ 10.0 10.1 10.2 Nadia Murad Basee Taha, Nadia Murad Basee Taha (ISIL victim) on Trafficking of persons in situations of conflict – Security Council, 7585th meeting, in United Nations Television (UNTV), 16 nadale 2015. URL consultadu su 21 cabudanni 2016 (archiviadu dae s'url originale su 26 nadale 2018).
  11. ↑ Charlotte Alter, A Yezidi Woman Who Escaped ISIS Slavery Tells Her Story, in Time, 20 nadale 2015. URL consultadu su 18 nadale 2016.
  12. ↑ 12.0 12.1 12.2 Appointment Ceremony of Ms. Nadia Murad Basee Taha As UNODC Goodwill Ambassador for the Dignity of Survivors of Human Trafficking on the Occasion of the International Day of Peace, in United Nations Television (UNTV), 16 cabudanni 2016. URL consultadu su 21 cabudanni 2016 (archiviadu dae s'url originale su 26 nadale 2018).
  13. ↑ Rebecca Collard, He Helped Iraq's Most Famous Refugee Escape ISIS. Now He's the One Who Needs Help, in Time, 13 trìulas 2018. URL consultadu s'11 santandria 2018.
  14. ↑ 14.0 14.1 Christophe Lamfalussy, La sixième nuit j'ai été violée par tous les gardes, Salman a dit: elle est à vous maintenant, 22 freàrgiu 2015.
  15. ↑ Charlotte Alter, Yezidi Girl Who Escaped Isis Sex Slavery: Please Help Us, in Time, 20 nadale 2015. URL consultadu su 19 cabudanni 2016.
  16. ↑ Lara Whyte, 'Every Part of Me Changed in Their Hands': A Former ISIS Sex Slave Speaks Out, in Broadly, 18 freàrgiu 2016. URL consultadu su 19 cabudanni 2016.
  17. ↑ ظهورجريء للفتاة الازيديية نادية مراد ابكى اعضاءً في مجلس الامن وصفق لها الحاضرون, in عراق برس, 18 nadale 2015. URL consultadu su 5 santugaine 2016 (archiviadu dae s'url originale su 4 austu 2017).
  18. ↑ 18.0 18.1 Elise Harris, Amal Clooney, George's wife, takes on U.N. and ISIS, in The Washington Times, 19 cabudanni 2016. URL consultadu su 22 cabudanni 2016.
  19. ↑ 19.0 19.1 Cynthia McFadden, Jake Whitman e Hannah Rappleye, Amal Clooney Takes on ISIS for 'Clear Case of Genocide' of Yazidis', NBC News, 19 cabudanni 2016. URL consultadu su 19 cabudanni 2016.
  20. ↑ Cynthia Allum, Exclusive: Amal Clooney to represent ISIS survivor Nadia Murad and victims of Yazidi genocide, in The New York Times, 9 làmpadas 2016. URL consultadu su 24 cabudanni 2016 (archiviadu dae s'url originale su 17 nadale 2017).
  21. ↑ Maria Mercedes Lara, Watch: Amal Clooney Reveals She and George Talked About the 'Risks' of Taking on ISIS – 'I Mean, This Is My Work', in People, 19 cabudanni 2016. URL consultadu su 19 cabudanni 2016.
  22. ↑ Nadia's Initiative, in Uncommon Union. URL consultadu su 9 santugaine 2016 (archiviadu dae s'url originale su 31 ghennàrgiu 2017).
  23. ↑ Carlos Gomez del Campo, Human trafficking survivor Nadia Murad named UNODC Goodwill Ambassador, in United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), 16 cabudanni 2016. URL consultadu su 17 cabudanni 2016.
  24. ↑ A Meeting with his Holiness Pope Francis, in nadiamurad.org, 8 Maju 2017. URL consultadu su 23 santugaine 2017 (archiviadu dae s'url originale su 28 santugaine 2017).
  25. ↑ The Last Girl, in nadiamurad.org, 17 austu 2017. URL consultadu su 23 santugaine 2017 (archiviadu dae s'url originale su 27 nadale 2017).
  26. ↑ (EN) Nadia Murad, Annùntziu in Twitter, in Twitter. URL consultadu su 27 santandria 2020.
  27. ↑ (EN) Jay Weissberg, Jay Weissberg, Film Review: ‘On Her Shoulders’, in Variety, 28 ghennàrgiu 2018. URL consultadu su 27 santandria 2020.
  28. ↑ (EN) David Ehrlich e David Ehrlich, 'On Her Shoulders' Review: A Documentary About Yazidi Activist Nadia Murad Becomes an Essential Portrait of the Strength Required to Speak Up — Sundance 2018, in IndieWire, 20 ghennàrgiu 2018. URL consultadu su 19 làmpadas 2019.
  29. ↑ Nell Minow, On Her Shoulders Movie Review (2018) | Roger Ebert, in www.rogerebert.com. URL consultadu su 19 làmpadas 2019.
  30. ↑ 2019 Ministerial to Advance Religious Freedom, US Department of State.
  31. ↑ (EN) Ewelina U. Ochab, Nadia Murad Explains The Blueprint To Help Religious Communities In Iraq, in Forbes. URL consultadu su 27 santandria 2020.
  32. ↑ Biographies of Survivors, in United States Department of State, 16 trìulas 2019. URL consultadu su 2 austu 2019.
  33. ↑ Saffeya Ahmed, Trump Oval Office exchange with Nobel Peace Prize winner highlights tension over immigration, in CNN, 19 trìulas 2019. URL consultadu su 2 austu 2019.
  34. ↑ Ministerial To Advance Religious Freedom (Tuesday Part 2 of 3), in youtube.com.
  35. ↑ Yazidi Islamic State survivor gets engaged, in BBC News, 20 austu 2018. URL consultadu su 29 cabudanni 2020.
  36. ↑ (EN) Emily Priborkin, ISIS Destroyed His Community—Now He Advocates for Survivors, in American University, 16 nadale 2019. URL consultadu su 29 cabudanni 2020.
  37. ↑ Simone Monasebian, Nadia Murad Basee Taha to be appointed Goodwill Ambassador by United Nations Office on Drugs and Crime on 16th September, in United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), 14 cabudanni 2016. URL consultadu su 21 cabudanni 2016.
  38. ↑ Václav Havel Human Rights Prize 2016 awarded to Nadia Murad, in PACE News. URL consultadu su 5 santugaine 2018.
  39. ↑ Why I am nominating Nadia Murad for Sakharov Prize, in Beatriz Becerra, 12 cabudanni 2016. URL consultadu s'8 santugaine 2016.
  40. ↑ Beatriz Becerra Basterrechea, Yazidi genocide victims deserve European Parliament prize, in EurActiv, 20 trìulas 2016. URL consultadu s'8 santugaine 2016.
  41. ↑ EU Parliament awards Sakharov prize to Yazidi women, 27 santugaine 2016.
  42. ↑ Rukmini Callimachi, Jeffrey Gettleman e Nicholas Kulish, Nobel Peace Prize Awarded to Denis Mukwege and Nadia Murad for Fighting Sexual Violence, in The New York Times, 5 santugaine 2018. URL consultadu su 5 santugaine 2018.
  43. ↑ Friedensnobelpreisträgerin Nadia Murad mit Bambi geehrt, in landeszeitung.de, 21 santandria 2019. URL consultadu su 7 nadale 2019.

Ligòngius de foras

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Nadia_Murad&oldid=184883"