Jump to content

Nasciturus pro iam nato habetur, quotiens de commodis eius agitur

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.

"Nasciturus pro iam nato habetur, quotiens de commodis eius agitur"[1] o fintzas "infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur"[2] est un'allega latina chi cheret nàrrere "su naschidore siat cunsideradu comente esseret giai nàschidu, totus cussas bias in ue si tratet de s'antavàgiu suo"; a pilu e sinnu: "s'infante cuntzepidu at èssere cunsideradu pro nàschidu cada si siat borta chi nde at a bogare còmmodu"[3]. Est impreada in deretu romanu, mescamente pro s'amparu de sos deretos ereditàrios.


Artìculu in LSC

Su naschidore (o "naschiduru" cun latinismu[4]) est sa criadura cuju si isetat sa nàschida.

Su reconnoschimentu de sa personalidade giurìdica de su naschidore acontesset in su momentu de sa nàschida, cunforma a sa Decraratzione de sos deretos de sos pitzinnos de s'ONU. In custa matèria s'ordinamentu giurìdicu de sos Istados, totu leados a sa sola, si nche at a pòdere aplicare in manera cumplementare.

Antetzedentes[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su Deretu romanu non cunsideraiat su naschidore che a persone. Tando s'istrumìngiu, pro nàrrere, fiat permìtidu in Roma antiga. Aterunde li si reconnoschiant unos cantos deretos (e mescamente tzertas aspetativas in trèmenes de deretos sugetivos). Pro nàrrere, si una fèmina in istadu interessante (in graidàntzia) fiat cundennada a sa pena capitale, s'esecutzione deviat èssere fatante a su fillieròngiu. Galu, si su babbu fiat senadore in su momentu de su fillieramentu de su naschidore a custe fiant dèvidos sos mandos tìpicos de sos fìgios de sos mermos de su senadu romanu.

Amparu giurìdicu in su deretu tzivile[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su Deretu tzivile adotat su cuntzetu de naschidore pro cantu pertocat òbligos e deretos. Cun sas bariedades de sos sìngulos ordinamentos giurìdicos, su fedu est cunsideradu de gasi finas a sas 24 oras fatantes a s'essindiòngiu (est cussa una norma derivada dae su deretu romanu, chi tèntzinat a transire su mudamentu de benes e deretos a sas criaduras chi morint pagas oras a pustis de sa nàschida).

Aterunde a su naschidore sunt reconnotos deretos de s'isfera tzivile. In antis de totu su deretu a eredare dae su babbu in casu custe mòrgiat s'ìnteri de sa pringesa (ingraidàntzia) de su fìgiu a pustis nàschidu. In cussu casu sos benes de su babbu ant a dèvere isetare chi s'ingraidàntzia acabbet e chi sa criadura achirat sa personalidade giurìdica.

Artìculos ligados[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Referèntzias[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. eumed.net, http://www.eumed.net/diccionario/jaor/GLOSARIO%20JURIDICO%20LATINO%20LETRA%20N.htm.
  2. (FR) Encyclopædia Universalis, DROIT CIVIL, in Encyclopædia Universalis. URL consultadu s'11 abrile 2024.
  3. (FR) Serge BRAUDO-Alexis BAUMANN, Infans conceptus - Définition, in Dictionnaire Juridique. URL consultadu s'11 abrile 2024.
  4. Roberto Melis, Un’infermiera sarda raida de otto meses, morit in s’ispidale de Pistoia,grave meda su naschiduru | Vistanet, in www.vistanet.it, 23 freàrgiu 2024. URL consultadu su 12 abrile 2024.