Nirvana (grupu musicale)

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Articulu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Nirvana
Nirvana around 1992.jpg
Krist Novoselic e Kurt Cobain in cuntzertu a s'MTV Video Music Award de su 1992
Informatziones
Orìgine Aberdeen, Washington, Istados Unidos
Gènere musicale grunge, Alternative rock
Annos de atividade 1987 - 1994
Etichetas Sub Pop, DCG, Interscope
Artistas associados Fecal Matter, Foo Fighters, Sweet 75
Giassu nirvana.com
Membros Kurt Cobain
Krist Novoselic
Dave Grohl
Membros colados Aaron Burckhard
Dale Crover
Dave Foster
Chad Channing
Jason Everman
Dan Peters

Is Nirvana fiant unu grupu musicale rock americanu formadu de Kurt Cobain (boghe e ghitarra) e Krist Novoselic (bassista), in Aberdeen, istadu de Washington, in su 1987. Su grupu at mudadu medas bateristas, intre de chi, su chi nd'at fatu parte pro prus tempus est istadu Dave Grohl, intradu in su 1990.

Mancari apent publicadu petzi tres albums in sete annos de carriera, is Nirvana rapresentant in s'istòria de su rock modernu unu de is grupos prus influentes.

A manu de sa fine de is annos 1980 is Nirvana si fiant fatos logu in s'iscena musicale grunge de Seattle, publichende s'album Bleach, cun s'eticheta indipendente Sub Pop in su 1989. Su grupu diat isvilupare unu sonu chi s'apoderaiat subra cuntrastos dinàmicos, mescamente intre versos chietos e airados, cun ritrogas poderosas. Passados a s'eticheta major DGC Records, is Nirvana aiant agatadu sutzessu ispensadu cun su sìngulu "Smells Like Teen Spirit", su primu seberadu de su segundu album Nevermind (1991).

Sa fortuna arribada totu a una borta aiat fatu diventare su rock alternativu meda populare, e su cantadore Cobain si fiat agatadu inditadu de s'imprenta che sa boghe de una generatzione, e su grupu in ue sonaiat fiat sa bandera de s'inzènneru X.

In resposta a custu, s'album de tres, In Utero (1993), diat èssere de fatura prus ispurtidosa, pagu adatu a is massas, marranadore duncas pro su pùblicu de ascurtadores. Non aiat fatu difatis bèndidas cumparàbiles a su cabudianu Nevermind, ma galu un'àteru sutzessu cummertziale, aclamadu de sa crìtica.

S'istòria de is Nirvana at tentu fine cun sa morte de Kurt Cobain in su 1994. Sunt istados medas is bèssidas pòstumas a sa morte sua, ghiadas de Novoselic, Dave Grohl e sa fiuda de Cobain, Courtney Love.

Su grupu at bèndidu in totu sa carriera fintzas a oe prus de 25 milliones de albums isceti in Istados Unidos e prus de 75 milliones in su restu de su mundu. Is Nirvana sunt intrados in sa Hall of Fame de su Rock and Roll in su 2014, a su primu annu de eleghibilidade.

Membros[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Cumponentes finales[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Membros colados[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Membros turnistas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Discografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Albums studio[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]