Open Library

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Open Library
situ web
Logo
Logo
Ischermada de su situ
Ischermada de su situ
URLopenlibrary.org
Casta de situbiblioteca digitale
Limbasardu, inglesu, tzecu, ispagnolu, frantzesu, croatu, italianu, portoghesu, hindi, telugu, ucrainu, tzinesu
MereInternet Archive
Creadu daeAaron Swartz, Brewster Kahle, Alexis Rossi, Anand Chitipothu e Rebecca Malamud
Abertura16 trìulas 2007
Istadu atualeativu
IsloganOne web page for every book ever published
Iscritu inPython
Manuale

S'Open Library (Biblioteca Aberta) est unu progetu in lìnia cun sa punna de creare "una pàgina web pro cada libru publicadu". Creada dae Aaron Swartz,[1][2] Brewster Kahle,[3] Alexis Rossi,[4] Anand Chitipothu,[4]e Rebecca Malamud,[4] Open Library est unu progetu de s'Internet Archive, un'organizatzione chene punnas de lucru. L'ant finantziadu in parte sos contributos de sa Biblioteca de s'Istadu de sa Califòrnia e de sa Fundatzione Kahle/Austin. Open Library frunit còpias digitales in lìnia in formados medas, creadas dae immàgines de medas libros de domìniu pùblicu,foras de imprenta e in imprenta.

Base de datos de libros e biblioteca digitale de prèstidu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sas informatziones de sos libros suos benint pigadas dae sa Biblioteca de su Congressu, àteras bibliotecas e Amazon.com, gasi comente dae sas contribuziones de sos utentes pro mèdiu de un'interfache a tipu wiki.[2] Si sos libros sunt a disponimentu in forma digitale, unu butone etichetadu "Leghe" aparit a curtzu a sa lista de su catàlogu. Còpias digitales de su cuntènnidu de cada libru iscansidu benint distribuidas comente libros eletrònicos tzifrados (creados dae sas immàgines de pàginas iscansidas), audiolibros e àudio in trasmissione streaming (creados dae sas immàgines da sas pàginas impreende un OCR e programmas de sìntesi vocale dae testu), immàgines non tzifradas de pàginas intreas dae OpenLibrary.org e Archive.org, e API pro s'iscarrigamentu automàticu de sas immàgines de sas pàginas.[5] Benint frunidos fintzas ligàmenes a ue si podent comporare o pigare a imprèstidu sos libros.

B'at entidades diferentes in sa base de datos:

  • autores
  • òperas (chi sunt s'agregadu de totu sos libros cun su matessi tìtulu e su matessi testu)
  • editziones (chi sunt publicatziones diferentes de sas òperas currispondentes)

S'Open Library afirmat de tènnere prus de 20 milliones de registros in sa base de datos sua.[6] Còpias de su cuntenutu de deghinas de mìgias de libros modernos sunt istados postos a disponimentu dae 150 bibliotecas e editores pro su prèstidu digitale controlladu de libros eletrònicos.[7] Àteros libros, intre sos libros in imprenta e in cun deretu de autore, los ant iscansidos dae còpias in sas colletziones de sas bibliotecas, iscartos de sas bibliotecas e donatziones, e sunt fintzas a disponimentu pro su prèstidu in forma digitale.[8] In totale, sa Biblioteca Aberta oferit còpias de prus de 1,4 milliones de libros pro su chi narat "imprèstidu digitale", ma sos crìticos ant definidu sa distributzione de còpias digitales una violatzione de sa lege de su deretu de autore. [9]

Datos tècnicos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

S'Open Library l'ant fundada in su 2006 ,cun Aaron Swartz comente ingennieri originale e capu de s'iscuadra tècnica de sa biblioteca.[1][2] Su progetu l'at ghiadu George Oates dae s'abrile de su 2009 a su nadale de su 2011.[10] Oates est istadu responsàbile de una progetatzione totale noa de su situ durante su tempus suo.[11] In su 2015, su progetu l'at sighidu Giovanni Damiola[4] e a pustis Brenton Cheng[4] e Mek Karpeles[4] in su 2016.

Su situ l'ant torradu a progetare e publicare in su maju de su 2010. Sa base de còdighe sua est in GitHub.[12] Su situ impreat Infobase, su framework de base de datos suo basadu subra PostgreSQL, e Infogami, su motore Wiki suo iscritu in Python.[13] Su còdighe de orìgine de su situ est publicadu suta sa Litzèntzia Pùblica Generale GNU Affero.[14][15]

Programma de patrotzìniu de libros[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In sa chida de su 21 de santugaine de su 2019, su situ web de s'Open Library at introduidu unu programma de patrotzìniu de libros,[16] chi a parre de Cory Doctorow, "ti permitit de mandare una donatzione in dinare pro pagare sa còmpora e s'iscansione de sos libros. In càmbiu, tue ses su primu in lìnia pro pigare a imprèstidu su libru cando est a disponimentu, e a pustis chie si siat chi tèngiat una tèssera de biblioteca de sa Biblioteca Aberta lu podet pigare". [17] Custa funtzionalidade l'ant isvilupada Mek Karpeles, Tabish Shaikh[4] e àteros membros de sa comunidade.[18]

Libros pro sos tzegos e sos dislèssicos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su situ web l'ant rilantzadu cun s'agiunta de sa cunformidade a s'ADA e oferende prus de unu millione de libros modernos e prus betzos a sos disàbiles in imprenta in su maju de su 2010[19] impreende su Libru Digitale chi Chistionat DAISY.[20] In base a unas cantas dispositziones de sa lege de su deretu de autore de sos Istados Unidos, sas bibliotecas podent a bortas reprodùere òperas amparadas dae su deretu de autore in formados atzessìbiles a sos utentes cun disabilidade.[21][22]

Acusas de violatzione de su deretu de autore[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

S'Open Library at giustificadu sa capatzidade sua de ofèrrere su cuntenutu cumpletu de sos libros in format digitale comente parte de sa dotrina de sa prima bèndida e de sa lege de s'impreu giustu.[23] Open Library tenet una còpia fìsica de cada libru chi ant fatu disponìbile, e duncas argumentant chi su prestamentu de un'iscansione digitale de su libru in manera controllada si faghet a suta de sa dotrina de sa prima bèndida, una pràtica connota comente prèstidu digitale controlladu, impreadu dae medas bibliotecas pùblicas e acadèmicas[23] e chi est reconnotu dae s'Unione Europea, comente at mustradu sa Corte de Giustìtzia Europea in su 2016.[24][25]

Dae su cumintzu suo, s'Open Library at retzidu acusas de violatziones de massa de su deretu de autore dae grupos medas,[23] intre sos cales s'American Authors Guild,[26] sa British Society of Authors,[27] sa Australian Society of Autors,[28] sa Science Fiction and Fantasy Writers of America,[29] s'US National Writers Union,[30] e una coalitzione de 37 organizatziones natzionales e internatzionales de "autores, tradutores, fotògrafos e artistas gràficos; sindacados, organizatziones e federatziones chi rapresentant sos creadores de òperas incluidas in libros publicados; editores de libros; e organizatziones de deretos de riprodutzione e deretos de prèstidu pùblicu".[31] Sa sotziedade de sos Autores de su Regnu Unidu at minetzadu de fàghere una atzione legale in su 2019 francu chi sa Biblioteca Aberta no aeret atzetadu de nche l'acabbare cun sa distributzione de òperas amparadas dae su deretu de autore.[32]

Hachette v. Internet Archive[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su progetu at retzidu crìticas dae medas autores e grupos de editores cando at creadu sa Biblioteca natzionale de emergèntzia in risposta a sa Pandemia de su COVID-19 in su martzu de su 2020. In custas tzircustàntzias, sa Biblioteca Natzionale de Emergèntzia at bogadu sas listas de isetu de totu sos libros de sa colletzione Open Library e at permìtidu de iscarrigare unu nùmeru non definidu de còpias digitale de unu libru comente documentu tzifradu chi diat èssere divènnidu no impreàbile a pustis de duas chidas, afirmende chi custu prèstidu chene lìmites fiat un'etzetzione achistiada in su tempus de s'emergèntzia natzionale pro permìtere a sas funtziones educativas de sighire ca sas bibliotecas fìsicas e sas librerias fiant costrintas a abarrare serradas.[23] Sa Gilda de sos Autores, s'Assòtziu de sos Editores Americanos, s'Unione Natzionale de sos Iscritores e àteros ant argumentadu chi custu permitiat una violatzione de su deretu de autore illimitada e negaiat sos intròitos de sa distributzione de còpias digitales autorizadas de libros a sos autores chi aiant bisòngiu de agiudu fintzas issos durante s'emergèntzia natzionale COVID-19.[23] Mancari s'Open Library apat afirmadu chi sas còpias de libros intreos in formadu de libru eletrònicu fiant galu tzifradas e su prèstidu chene lìmites fiat pro punnas educativas, s'Unione Natzionale de sos Iscritores at afirmadu che a sas immàgines de cada pàgina de cada libru si podiat galu atzèdere in su Web chene criptografia o àteros controllos.[5][33]

Bator editores printzipales - Hachette, Pinguinu Random House, John Wiley & Sons e HarperCollins, totu cantos membros de s'Association of American Publishers - ant presentadu una rechesta in su tribunale federale de su Distretu de New York in su mese de ghennàrgiu de su 2020, afirmende chi su progetu Open Library at violadu medas deretos de autore.[34] In sa denùntzia issoro, sos editores ant afirmadu "Chene lissèntzias o pagamentos a sos autores o editores, [s'Internet Archive] iscanset libros imprentados, càrrigat custos libros iscansidos in manera illegale in sos serbidores suos e distribuit còpias digitales de sos libros intreos pro mèdiu de sitos web pùblicos. Cun petzi unas cantas incarcada, cada utente cun collegamentu a Internet podet iscarrigare còpias digitales cumpletas de libros cun deretos de autore dae s'acusadu".[35] Sos editores fiant rapresentados dae sos ufìtzios de abogados Davis Wright Tremaine e Oppenheim + Zebrak.[36] S'Internet Archive at agabbadu a sa Biblioteca Natzionale de Emergèntzia su 16 de làmpadas de su 2020, in càmbiu de sa data prevista de su 30 de làmpadas, e at pedidu a sos editores de "ritirare s'assaltu costosu issoro".[37] In su trìulas de su 2022, sas duas partes ant presentadu dimandas pro una sentèntzia de resumu. Una prima udièntzia l'ant fata su 20 de martzu de su 2023.[38] Una sentèntzia de resumu est istada emìtida su 24 de martzu de su 2023, a favore de sos reclamantes. In sa sentèntzia sua sa Corte de Distretu de sos Istados Unidos pro su Distretu Sud de New York at detzìdidu chi s'Internet Archive aiat fatu una violatzione de su deretu de autore iscansende e distribuende còpias de libros in ìnternet. In base a sa creatzione de sa Biblioteca natzionale de emergèntzia (NEL) durante s'incumintzu de sa pandemia de COVID-19, sa domo editora Hachette Book Group at afirmadu chi sa Biblioteca Aberta e sa Biblioteca Natzionale de Emergèntzia aiant fatzilitadu sa violatzione de su deretu de autore.

Su 25 de martzu de su 2023, sa corte at detzìdidu contra a s'Internet Archive,[39] chi at fatu apellu a sa Corte istadunidensa de apellu pro su segundu tzircùitu.[40] Su 15 de nadale de su 2023 s'Internet Archive at depositadu sa relatzione de abertura de s'apellu suo.[41][42] A pustis de pagu medas àteras organizatziones, che a sa Wikimedia Foundation,, Project Gutemberg e s'Assòtziu de sas Bibliotecas Americanas e de sas Bibliotecas de Chirca, ant isseberadu de la suportare cun sas relatziones issoro de Amigos de sa Corte (Friend of the Court).[43]

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. ↑ 1.0 1.1 A library bigger than any building, BBC News, 31 trìulas 2007. URL consultadu su 6 trìulas 2010 (archiviadu dae s'url originale su 27 santandria 2009).
  2. ↑ 2.0 2.1 2.2 Wendy M Grossman, Why you can't find a library book in your search engine, in The Guardian (London), 22 ghennàrgiu 2009. URL consultadu su 6 trìulas 2010 (archiviadu dae s'url originale su 14 ghennàrgiu 2014).
  3. ↑ Aaron Swartz: howtoget, Aaronsw.jottit.com. URL consultadu su 5 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 23 maju 2015).
  4. ↑ 4.0 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 (EN) The Open Library Team, Open Library. URL consultadu su 16 trìulas 2018 (archiviadu dae s'url originale su 17 trìulas 2018).
  5. ↑ 5.0 5.1 Edward Hasbrouck, What is the Internet Archive doing with our books?, National Writers Union, 16 abrile 2020. URL consultadu su 7 maju 2020.
  6. ↑ About Us, Openlibrary.org. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 27 làmpadas 2015).
  7. ↑ Internet Archive Forums: In-Library eBook Lending Program Launched, in archive.org, 22 freàrgiu 2011. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 17 trìulas 2015).
  8. ↑ FAQ on Controlled Digital Lending (CDL), in nwu.org, 13 freàrgiu 2019. URL consultadu su 14 freàrgiu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 30 martzu 2020).
  9. ↑ (EN) Timothy B. Lee, Internet Archive offers 1.4 million copyrighted books for free online, in Ars Technica, 28 martzu 2020. URL consultadu su 20 abrile 2020 (archiviadu dae s'url originale su 28 martzu 2020).
  10. ↑ George, Openlibrary.org. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 22 freàrgiu 2017).
  11. ↑ George Oates, Announcing the Open Library redesign « The Open Library Blog, Blog.openlibrary.org, 17 martzu 2010. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 27 làmpadas 2015).
  12. ↑ internetarchive/openlibrary · GitHub, GitHub.com. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 10 austu 2015).
  13. ↑ About the Technology, Openlibrary.org. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 27 làmpadas 2015).
  14. ↑ Developers / Licensing, Openlibrary.org. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 27 làmpadas 2015).
  15. ↑ openlibrary/LICENSE at master · internetarchive/openlibrary · GitHub, GitHub.com. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 22 ghennàrgiu 2017).
  16. ↑ The Internet Archive Book Drive | Open Library, in openlibrary.org. URL consultadu su 5 làmpadas 2022 (archiviadu dae s'url originale su 5 làmpadas 2022).
  17. ↑ Cory Doctorow, The Internet Archive's Open Library will let you sponsor a book, paying for it to be scanned, in BoingBoing, 22 santugaine 2019. URL consultadu su 24 santugaine 2019 (archiviadu dae s'url originale su 23 santugaine 2019).
  18. ↑ Omar Rafik El-Sabrout, Scan On Demand: Building the World's Open Library, Together, in The Open Library Blog. URL consultadu su 24 santugaine 2019 (archiviadu dae s'url originale su 24 santugaine 2019).
  19. ↑ Project puts 1M books online for blind, dyslexic | UTSanDiego.com, Signonsandiego.com, 5 maju 2010. URL consultadu su 26 làmpadas 2015 (archiviadu dae s'url originale su 17 nadale 2011).
  20. ↑ Welcome to Daisy Books for the Print Disabled, Internet Archive. URL consultadu su 10 nadale 2012 (archiviadu dae s'url originale su 4 ghennàrgiu 2013).
  21. ↑ NLS Factsheets: Copyright Law Amendment, 1996: PL 104-197, in Library of Congress NLS Factsheets, Library of Congress (archiviadu dae s'url originale su 21 maju 2017).
  22. ↑ Maria Scheid, Copyright and Accessibility, in Copyright Corner, The Ohio State University Libraries (archiviadu dae s'url originale su 30 làmpadas 2016).
  23. ↑ 23.0 23.1 23.2 23.3 23.4 Constance Grady, Why authors are so angry about the Internet Archive's Emergency Library, in Vox, 2 abrile 2020. URL consultadu su 2 abrile 2020 (archiviadu dae s'url originale su 4 abrile 2020).
  24. ↑ (EN) COMMUNIA Association, The European Roots of Controlled Digital Lending, in COMMUNIA Association, 16 cabudanni 2022. URL consultadu su 2 abrile 2024.
  25. ↑ (EN) Vereniging Openbare Bibliotheken v. Stichting Leenrecht, in eur-lex.europa.eu, 10 santandria 2016. URL consultadu su 3 abrile 2024.
  26. ↑ The Authors Guild, Open Letter to Internet Archive and Other Proponents of 'Controlled Digital Lending', JotForm. URL consultadu su 4 abrile 2019 (archiviadu dae s'url originale su 28 trìulas 2019).
  27. ↑ The Society of Authors, Open letter to Internet Archive about 'Controlled Digital Lending', JotForm. URL consultadu su 4 abrile 2019 (archiviadu dae s'url originale su 28 trìulas 2019).
  28. ↑ Open Library: copyright infringement, Australian Society of Authors, 21 ghennàrgiu 2019. URL consultadu su 10 freàrgiu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 20 austu 2019).
  29. ↑ Infringement Alert, Science Fiction and Fantasy Writers of America, 8 ghennàrgiu 2018. URL consultadu su 10 freàrgiu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 12 freàrgiu 2019).
  30. ↑ Edward Hasbrouck, NWU denounces 'Controlled Digital Lending', National Writers Union, 13 freàrgiu 2019.
  31. ↑ Controlled Digital Lending (CDL): An appeal to readers and librarians from the victims of CDL, National Writers Union, 13 freàrgiu 2019. URL consultadu su 14 freàrgiu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 28 trìulas 2020).
  32. ↑ Alison Flood, Internet Archive's ebook loans face UK copyright challenge, in The Guardian, 22 ghennàrgiu 2019. URL consultadu su 10 freàrgiu 2019 (archiviadu dae s'url originale su 12 freàrgiu 2019).
  33. ↑ Edward Hasbrouck, Internet Archive removes controls on "lending" of bootleg e-books, National Writers Union, 24 martzu 2020. URL consultadu su 7 maju 2020.
  34. ↑ Maria Bustillos, Publishers Are Taking the Internet to Court, in The Nation, 10 cabudanni 2020. URL consultadu su 19 santugaine 2020 (archiviadu dae s'url originale su 23 austu 2021).
  35. ↑ Russell Brandom, Publishers sue Internet Archive over Open Library ebook lending, in The Verge, 1º làmpadas 2020. URL consultadu su 1º làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 1º làmpadas 2020).
  36. ↑ Publishers File Suit Against Internet Archive for Systematic Mass Scanning and Distribution of Literary Works, in AAP, 1º làmpadas 2020. URL consultadu su 5 làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 5 làmpadas 2020).
  37. ↑ Timothy Lee, Internet Archive ends "emergency library" early to appease publishers, in Ars Technica, 11 làmpadas 2020. URL consultadu su 14 làmpadas 2020 (archiviadu dae s'url originale su 14 làmpadas 2020).
  38. ↑ Andrew Albanese, Oral Argument Set in Internet Archive Copyright Case, in Publishers Weekly, 21 freàrgiu 2023. URL consultadu su 18 martzu 2023 (archiviadu dae s'url originale su 18 martzu 2023).
  39. ↑ Sean Hollister Jay Peters, The Internet Archive has lost its first fight to scan and lend e-books like a library, The Verge, 24 martzu 2023. URL consultadu su 5 austu 2023.
  40. ↑ (EN) Adi Robertson, Internet Archive appeals loss in library ebook lawsuit, in The Verge, 11 cabudanni 2023. URL consultadu su 2 abrile 2024.
  41. ↑ (EN) Internet Archive: Digital Lending is Fair Use, Not Copyright Infringement * TorrentFreak, in torrentfreak.com. URL consultadu su 2 abrile 2024.
  42. ↑ (EN) BRIEF FOR DEFENDANT-APPELLANT INTERNET ARCHIVE (PUBLIC) (PDF), in torrentfreak.com, 15 nadale 2023. URL consultadu su 3 abrile 2024.
  43. ↑ (EN) Friend of the Court Briefs Filed in Internet Archive’s Appeal, in Internet Archive Blogs, 29 nadale 2023. URL consultadu su 3 abrile 2024.

Ligàmenes esternos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Open_Library&oldid=183749"