Pandèmia de COVID-19

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu


Pandèmia SARS-CoV-2
Example alt text
Mapa de su nùmeru averguadu de infetados peròmine dae su COVID-19 a su 23 de làmpadas de su 2021
  > 10 milliones de casos cunfirmados
  1 - 9,9 milliones casos cunfirmados
  100.000 - 999.999 casos ccunfirmados
  10.000 - 99.999 casos cunfirmados
  1.000 - 9.999 casos cunfirmados
  1 - 999 casos cunfirmados
  Niunu casu cunfirmadu
Patologia COVID-19
Patziente zero Wuhan,Hubei, Cina
Istados fèrridos 192[1]
Orìgine Probabilmente tzurrundeddos, dàbile pangolinos
Perìodu 1 de nadale 2019 - in cursu
Datos istadìsticos globales
Nùmeru de casos totales 187.116.356 (10 argiolas 2021)[2]
Nùmeru de sanados 171.092.023 (10 argiolas 2021)[3]
Nùmeru de mortos 4.039.561 (10 argiolas 2021)[4]
Custu template: càstia  cuntierras  modìfica
Illustratzione chi inditat comente firmare s'isparghidura de su virus

Sa pandèmia de SARS-CoV-2 de su 2019-2020, nòdida fintzas che pandèmia de 2019-nCoV de su 2019-2020[5] o a primìtziu che prumonite de Wuhan[6][7] est una maladia identificada a primìtziu fache a sa fine de su nadale de su 2019 che un'epidèmia in sa tzitade de Wuhan, cabulogu de sa provìntzia tzinesa de s'Hubei, in unu grupu de persones cun sìntomos de una prumonite de càusa disconnota. Sos primos casos ant interessadu printzipalmente traballadores de su mercadu de su pische de sa tzitade, in ue si bendiant fintzas animales bios. In sas primas chidas de ghennàrgiu de su 2020 sos iscientziados ant isuladu in custos sugetos unu coronavirus nou, designadu SARS-CoV-2 (Coronavirus Nou 2019), resurtadu èssere simigiante a su nessi pro su 70% de sa secuèntzia gènica sua a sa de su SARS-CoV.[8][9][10][11] A sa fine de su ghennàrgiu 2020 non fiant galu istadas determinadas craramente sas caraterìsticas de su virus, cun totu chi esseret atzertada sa capatzidade de si trasmìtere de òmine a òmine, e permanentaiant intzertesas in sas modalidades esatas de trasmissione e in sa patogenitzidade (sa capatzidade de faghere dannu).[12] Sa maladia assotziada est istada reconnota cun su nùmene de COVID-19.[13]

Illustratzione de sos sìntomos

Sa prima signalatzione atibiabile a su virus nou est acontèssida su 31 nadale 2019,[14] ma giai s'8 de nadale fiant cumpàssidos sos primos malàidos cun maladia sintomàtica.[15] S'1 de ghennàrgiu 2020 sas autoridades ant dispostu sa serrada de su mercadu e s'isulamentu de cuddos chi presentaiant sinnos e sìntomos de s'infetzione.[16] Su primu mortu cunfirmadu andat torra a su 9 ghennàrgiu 2020.[17] A su 28 ghennàrgiu 2020 si registraiant prus de 4 600 casos de contàgiu cunfirmados in medas paisos de su mundu e 106 mortos mentras su 15 freàrgiu tales datos fiant giai artziados a 49 053 casos e 1 381 mortos. Partende dae su 23 ghennàrgiu 2020, Wuhan est istada posta in barantena cun sa suspensione de totu sos trasportos pùblicos intrende e bessende de sa tzitade,[18] medidas chi sa die sighente sunt istadas istèrridas a sas tzitades lacanàrgias de Huanggang, Ezhou, Chibi, Jingzhou e Zhijiang.[19] Ulteriores limitatziones e controllos sunt istados adotados in medas zonas de su mundu.

Sos malàidos acusant sìntomos simigiantes a s'influèntzia comente a calentura, tusse sica, istrachìmine, dificultade de respiru. In sos casos prus graes, s'ispissu cumproados in sugetos giai agrabiados de pretzedentes patologias, s'isvilupat prumonite, insuffitzièntzia renale aguda, pro arribbare fintzas a sa morte. Sos malàidos presentant fintzas leucopenia e linfotzitopenia. Mancari dae sa metade de su ghennàrgiu 2020 siat disponìbile una proa pro fàghere sa diàgnosi de infetzione de SARS-CoV-2, in freàrgiu no esistiat ancora niunu tratamentu o vatzinu ispetzìficos: sas sanadura sunt ispontziadas e sos tratamentos sunt printzipalmente mirados a gestire sos sìntomos e a suportare sas funtziones vitales, fcun totu chi sunt istados testados unos cantos fàrmacos antivirales giai impreados pro cuntrastare unas àteras infetziones.

Una resposta manna, siat in Tzina siat a livellu globale, at sighidu un'aumentu de sos casos a metade de ghennàrgiu 2020, batende restritziones de viàgiu, barantenas e coberrefogos. S'annoditzat pro esempru sa barantena de sa nae de rughera Diamond Princess in sas abbas giaponesas; su coberrefogu de prus de 780 milliones de persones in Tzina; unu coberrefogu voluntàriu in Taegu, in Corea de su Sud; e su coberrefogu de una dosina de tzitades cun prus de 50 000 bividores in sas regiones italianas de Lombardia e de Vènetu.[20][21][22] S'epidèmia est istada decrarada una emergèntzia sanitària pùblica de riellu internatzionale (PHEIC) de s'Organizatzione mundiale de sa salude (OMS) su 30 ghennàrgiu.[23][24] Aeroportos e istatziones ferruviàrias ant fatu cuntrollos de sa temperadura corporea, emìtidu decraratziones sanitàrias e publicadu signales de informatzione in s'intentu de identificare sos vetores de su virus.[25] Unu tzertu nùmeru de istados at emìtidu avertimentos contra de viàgios cara a Wuhan, Hubei o Tzina in generale.[26][27] Unu àteru cussìgiu est chi sos biagiadores chi torrent dae determinadas regiones, in piessignu dae Tzina, Iràn e Itàlia setentrionale, s'ìsulent a solos.[28][29]

Sas cunsighèntzias prus ampras de s'epidèmia cumprendent pessamentos subra s'instabilidade econòmica. Sa crisi polìtica at inclùdidu fintzas su litzentziàmentu de diversos cabos locales de su Partidu Comunista Tzinesu pro s'iscassa resposta issoro a s'isciopu de s'epidèmia.[30] In vàrios istados sunt istados signalados episòdios de xenofobia e ratzismu contra persones de orìgine tzinesa e de s'Àsia orientale.[31][32][33][34] Sa difusione de disinformazione e fake news subra su virus, printzipalmente online, est istada descrita dae s'OMS comente a una "infodemia".[35]

Su presidente de su Robert Koch-Institut tedescu, Lothar Wieler, at decraradu chi sa pandèmia dae Coronavirus diat pòdere durare fintzas a duos annos.

Giai dae sa fine de su mese de freàrgiu 2020 organizatziones vàrias in totu su mundu s'agataiant ocupadas in s'isvilupu de unu vatzinu pro su virus e a partire de su mese de austu de su matessi annu su tando presidente de Istados Unidos Donanld Trump nd'aiat annuntziadu s'arribu a intro de s'annu, mentras ca in Rùssia fiat comintzada sa suministratzione de su vatzinu "Sputnik V". In su mese cabudanni unos cantos vatzinos fiant intrados in sa de tres (e ùrtima) fase de s'isperimentatzione, chi cunsistet in sa suministratzione a deghes de mìgias de voluntàrios pro nd'istudiare sos efetos durante is meses a sighire. Intre custos b'at su vatzinu frutu de sa collaboratzione intre Pfizer e BioNTech, ma fintzas su de Moderna, Astrazeneca e Johnson & Johnson. In su mese de santandria de su 2020 fiant annuntziados is resurtados de sas anàlisis preliminares de s'isperimentatzione de unos cantos vatzinos. In sa minuda, su 9 santandria Pfizer atestaiat s'eficatzidade de su vatzinu suo a su 90%, sighiat su de 16 santandria s'annùntziu de Moderna segundu cale su vatzinu suo diat tènnere un'eficatzidade de su 94,5%. Su 8 de nadale fiat reportadu ca su vatzinu AstraZeneca teniat eficatzidade de unu 70%, segundu unu istùdiu.[36] Su 2 de nadale 2020 su Regnu Unidu aiat aprovadu su vatzinu Pfizer-BioNTech (naradu Comirnaty). Su 8 de nadale fiat sa die de sa prima suministratzione de unu vatzinu contra su nou coronavirus: est una tzitadina inglesa 90enne, Margaret Kennan, sa prima a ddu retzire. Dae custu momentu su vatzinu Comirnaty fiat aprovadu in antis in is Istados Unidos, in ue sa FDA aiat dadu su bia lìbera su 14 de nadale e sa suministratzione fiat comintzada sa die a pustis. Fia sighida s'Unione Europea, in ue s'EMA asseguraiat subra sa calidade e sa seguresa de su vatzinu su 21 de nadale. Su gai naradu vaccine-day europeu fiat fissadu pro su 27 de nadale. Su 27 nadale etotu comintzat sa vatzinatzione in is istados de s'Unione Europea.

Notas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. https://gisanddata.maps.arcgis.com/apps/opsdashboard/index.html#/bda7594740fd40299423467b48e9ecf6
  2. https://www.worldometers.info/coronavirus/
  3. https://www.worldometers.info/coronavirus/
  4. https://www.worldometers.info/coronavirus/
  5. Il nuovo coronavirus cambia nome, non più 2019-nCoV ma SARS-CoV-2, in salute.gov.it.
  6. Epidemia misteriosa in Cina, la causa della polmonite è un nuovo coronavirus, in archive.ph.
  7. What we know about China’s coronavirus outbreak, in qz.com.
  8. (EN) David S., Esam EI Azhar, Tariq A. Madani, Francine Ntoumi, Richard Kock, Osman, Giuseppe Ippolito, Timothy D. Mchugh, Ziad A. Memish, Christian e Alimuddin Zumla, The continuing epidemic threat of novel coronaviruses to global health – the latest novel coronavirus outbreak in Wuhan, China, in International Journal of Infectious Diseases, 14 ghennàrgiu 2020, pp. 264–266, DOI:10.1016/j.ijid.2020.01.009, ISSN 1201-9712 (WC · ACNP).
  9. (EN) Undiagnosed pneumonia – China (HU) (01): wildlife sales, market closed, RFI Archive Number: 20200102.6866757, in Pro-MED-mail, International Society for Infectious Diseases, 2 freàrgiu 2020. URL consultadu su 13 ghennàrgiu 2020 (archiviadu su 22 ghennàrgiu 2020).
  10. (EN) Jon Cohen e Dennis Normile, New SARS-like virus in China triggers alarm, in Science, nº 6475, 17 ghennàrgiu 2020, pp. 234–235, DOI:10.1126/science.367.6475.234, ISSN 0036-8075 (WC · ACNP), PMID 31949058. URL consultadu su 17 ghennàrgiu 2020 (archiviadu dae s'url originale su 17 ghennàrgiu 2020).
  11. (EN) Jane Parry, China coronavirus: cases surge as official admits human to human transmission, in British Medical Journal, 20 ghennàrgiu 2020, DOI:10.1136/bmj.m236, ISSN 1756-1833 (WC · ACNP).
  12. Focolaio di infezione da nuovo coronavirus SARS-CoV-2, in epicentro.iss.it.
  13. WHO Director-General's remarks at the media briefing on 2019-nCoV on 11 February 2020, in who.int.
  14. Pneumonia of unknown cause – China, in who.int.
  15. Report: Thailand's coronavirus patient didn't visit outbreak market, in cidrap.umn.edu (archiviadu dae s'url originale su 14 ghennàrgiu 2020).
  16. World Healt Organization, Pneumonia of unknown cause – China, in who.int.
  17. China Reports First Death From New Virus, in nytimes.com (archiviadu dae s'url originale s'11 ghennàrgiu 2020).
  18. China has locked down Wuhan, the epicenter of the coronavirus outbreak, in qz.com.
  19. Wuhan virus: China locks down Huanggang, imposes tough travel restrictions in 3 other cities, in straitstimes.com.
  20. Coronavirus: Zhejiang adopts draconian quarantine measures to fight disease, in scmp.com (archiviadu dae s'url originale su 6 freàrgiu 2020).
  21. Four cruise ship passengers test positive in UK – as it happened, in theguardian.com.
  22. 新型肺炎流行の中国、7億8000万人に「移動制限」, in cnn.co.jp.
  23. Novel Coronavirus(2019-nCoV) (PDF), in apps.who.int.
  24. The coronavirus is causing an outbreak in America—of anti-Asian racism, in thehill.com.
  25. Coronavirus Update: Masks And Temperature Checks In Hong Kong, in knpr.org.
  26. Novel Coronavirus Information for Travelers, in cdc.gov (archiviadu dae s'url originale su 30 ghennàrgiu 2020).
  27. Coronavirus: US says 'do not travel' to Wuhan, China, as airlines issue waivers, add safeguards, in usatoday.com.
  28. Number of coronavirus (COVID-19) cases and risk in the UK, in gov.uk.
  29. In U.S. and Germany, Community Transmission Is Now Suspected, in nytimes.com.
  30. China fires two senior Hubei officials over coronavirus outbreak, in theguardian.com.
  31. 'This is racism': Chinese-Australians say they've faced increased hostility since the coronavirus outbreak began, in sbs.com.au.
  32. Coronavirus fears fuel racism and hostility, say British-Chinese, in theguardian.com (archiviadu dae s'url originale su 3 freàrgiu 2020).
  33. Coronavirus fears trigger anti-China sentiment across the globe, in globalnews.ca (archiviadu dae s'url originale su 3 freàrgiu 2020).
  34. As the coronavirus spreads, fear is fueling racism and xenophobia, in cnn.com (archiviadu dae s'url originale su 3 freàrgiu 2020).
  35. Fake Facts Are Flying About Coronavirus. Now There's A Plan To Debunk Them, in choice.npr.org.
  36. AstraZeneca coronavirus vaccine safe, 70% effective, study suggests, in foxnews.com.

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]