Shanghai
Coordinadas: 31°10′N 121°28′E / 31.166667°N 121.466667°E
Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
| Shangai | |
| |
| Nùmene ufitziale: | 上海市 (Shànghǎi shì) |
| Istadu: | Repùblica Populare de Tzina |
| Ladiore: | 31°13′49″ Nord |
| Longhiore: | 121°28′13″ Est |
| Artiore: | 4 m. subra su mare |
| Tirada: | 6 340,5 km² |
| Populatzione: | 24,87 milliones 3 900 biv./km² |
| Giassu web: | http://www.shanghai.gov.cn/ |
Shanghai (In tzinesu: 上海) est unu de is bator comunos a amministratzione direta de sa Repùblica Populare Tzinesa. Sa tzitade s'agatat a subra de sa foghe meridionale de su riu Yangtze, rugrada dae su riu Huangpu. Cun una populatzione de 24,87 milliones de abitantes in su 2020[1] est s'àrea urbana prus populosa de sa Tzina, sa tzitade prus populosa de su mundu e s'ùnica tzitade de s'Àsia orientale cun unu PIL prus artu de su de sa capitale sua. Shangai est unu tzentru globale pro sa finàntzia, is afàrios e s'economia, sa chirca, s'imparu, s'iscièntzia e sa tecnologia, sa produtzione, su turismu, sa cultura e su trasportu; su portu de Shangai est su portu pro cuntenidores prus travigadu de su mundu.
In orìgine fiat unu bidditzolu de piscadores e una tzitade mercadu, creschende importu in su de 19 sèculos gràtzias a su cummèrtziu internu e èsteru e a sa positzione portuale sua favoràbile[2]. Sa tzitade est istada unu de is chimbe portos chi ant dèpidu abèrrere a su cummèrtziu europeu a pustis de sa prima gherra de s'òpiu[3]. Sa tzitade s'est ammanniada, essende unu tzentru cummertziale e finantziàriu de importu in s'Àsia de is annos '30. In s'ìnteri de sa segunda gherra tzinu-giaponesa, in sa tzitade s'est cumbàtida sa grandu batalla de Shangai. A pustis de sa gherra, cando is comunistas ant pigadu su possessu de sa terra in su 1949, su cummèrtziu est istadu limitadu a unos cantos àteros paisos sotzialistas e s'influèntzia globale de sa tzitade s'est minimada.
Me is annos '90, is reformas econòmicas chi Deng Xiaoping at introduidu unos deghe annos in antis ant portadu a un'avaloramentu nou de sa tzitade, prus che totu de s'Àrea Noa de Pudong, favorende sa furriada de sa finàntzia e de is investimentos istràngios[4]. Sa tzitade est torrada a essire unu tzentru pro su cummèrtziu internatzionale e sa finàntzia; est sa sede de sa Bursa de Shangai, una de is prus bursas mannas de su mundu pro capitalizadura de mercadu e sa Shangai Free-Trade Zonae, sa prima zona de iscàmbiu lìberu in sa Tzina continentale. Incumentzende dae su 2020, Shangai est classificada comente a una tzitade Alpha+ dae su Globalization and World Cities Research Network[5] e classificada comente su de tres tzentros finantziàrios prus cumpetitivos e mannos de su mundu a pustis de Noa York e Londra dae su Global Financial Centres Index[6]. Tenet sa prus retze metropolitana manna de su mundu, su de ses nùmeros prus artos de milliardàrios, sa de chimbe produtziones de chirca sientìfica e istitutziones educativas de artu livellu, comente s'Universidade Fudan, s'Universidade Jiao Tong de Shangai, s'Universidade Tongji, s'Universidade Normale de sa Tzina orientale, s'Universidade de Shangai, s'Universidade de Finàntzia e Economia de Shangai e s'Universidade de Iscièntzia e Tecnologia de sa Tzina orientale.
Caraterizada dae istiles architetònicos diferentes, comente a s'Art Deco e su shikumen, sa tzitade est connota pro su Lujiazui, is museos e is fràigos istòricos, comente su City God Temple, su Yu Garden, su China Pavilion e is edifìtzios a oru de su Bund. Acasàgiat eventos natzionales e internatzionales medas cada annu, comente sa Shangai Fashion Week, su Grandu Prèmiu tzinesu e ChinaJoy. Shangai est sa tzitade cun su prus artu balàngiu turìsticu a su mundu[7], cun su de sete nùmeros de albergos a chimbe isteddos[8], e su segundu edifìtziu prus artu de su mundu, sa Turre de Shangai[9].
Riferimentos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ (EN) Communiqué of the Seventh National Population Census (No. 3), in www.stats.gov.cn. URL consultadu su 5 nadale 2021.
- ↑ (EN) Chapter 1: History of Shanghai, in mcgill.ca.
- ↑ (EN) The Opium war (or how Hong Kong began), in South China Morning Post, Invalid Date. URL consultadu su 5 nadale 2021.
- ↑ (ZH) 浦东，改革开放尽显“上海风度”-新华网, in www.xinhuanet.com. URL consultadu su 5 nadale 2021 (archiviadu dae s'url originale su 29 cabudanni 2019).
- ↑ (EN) GaWC - The World According to GaWC 2020, in www.lboro.ac.uk. URL consultadu su 5 nadale 2021.
- ↑ The Global Financial Centres Index 28 (PDF), cabudanni 2020.
- ↑ (EN) Özgür Töre, WTTC reveals the world’s best performing tourism cities, in ftnnews.com. URL consultadu su 5 nadale 2021.
- ↑ (EN) Aarti Nagraj, Revealed: World's top 10 cities with the most five-star hotels, in Gulf Business, 7 martzu 2018. URL consultadu su 5 nadale 2021.
- ↑ (IT) A. cura di Francesca Tagliabue, I grattacieli più alti del mondo: la top ten del 2021, in Living, 18 ghennàrgiu 2021. URL consultadu su 5 nadale 2021.