Solutzione de un'Istadu ùnicu

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search

Flag of Sardinia, Italy.svg
Artìculu in LSC
Flag of Sardinia, Italy.svg

Sa solutzione de un'Istadu ùnicu (in inglesu one-state solution) est una proposta de solutzione pro agabbare su conflitu israelo-palestinesu.

Mancari chi custa proposta oe siat tenta in cunsideru in s'àmbitu acadèmicu, no dd'ant cunsiderada meda in is tratativas de paghe, in ue at àpidu semper prus logu sa proposta de is duos Istados, chi su guvernu de Israele e s'Autoridade Natzionale Palestinesa ant giutu a in antis mescamente in sa cunferèntzia de Annàpolis de su mese de onniasantu 2007 e chi su guvernu de sos Istados Unidos at torradu a bogare a campu comente base de is tratativas in su 2011.

In s'agabbu de su 2009, su negotziadore palestinesu Saeb Erekat at propostu de seberare sa sotutzione de un'Istadu ùnicu si Israele no at a firmare sa fraigadura de insediamentos noos de colonos ebreos in Cisgiordània.

Is sustenidores de custa solutzione punnant a fraigare un'istadu ùnicu in totu su territòriu de Israele, Cisgiordània e in sa Fròngia de Gaza, reconnoschende su deretu prenu de tzitadinàntzia a totus is abitantes, chene peruna discriminatzione de etnia o de religione.

Istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In sos annos de su Grandu rebeldia àraba is guvernadores britànnicos de sa Palestina aiant chircadu solutziones pro risòlvere is problemas chi fiant nàschidos intre sa populatzione indìgena palestinesa e is colonos ebràicos chi in cussos annos aiant cumentzadu a èssere medas. Sa Cummissione Peel de su 1937 e sa Cummissione Woodhead de s'annu in fatu aiant propostu de partzire su territòriu palestinesu in duos istados, pensende de los fàghere omogèneos a livellu ètnicu disterrende una parte de sa populatzione (mescamente indìgena palestinesa) dae un'istadu a s'àteru, ma cussa solutzione chi fiat apogiada dae is sionistas moderados, ant bidu chi non faghiat a la pònnere in pràtica, fintzas pro s'opositzione de totus is rapresentantes palestinesos e de is sionistas prus radicales.

Cun su Libru Biancu de su 1939 su guvernu britànnicu at cambiadu idea, narende chi non boliat a fraigare un'Istadu Ebràicu (comente si fiat timende sa populatzione indìgena palestinesa) e proponende sa solutzione de un'Istadu ùnicu (de realizare intro de su 1949):

« The objective of His Majesty's Government is the establishment within 10 years of an independent Palestine State in such treaty relations with the United Kingdom as will provide satisfactorily for the commercial and strategic requirements of both countries in the future. The proposal for the establishment of the independent State would involve consultation with the Council of the League of Nations with a view to the termination of the Mandate. The independent State should be one in which Arabs and Jews share government in such a way as to ensure that the essential interests of each community are safeguarded. »
(White Paper del 1939[1])


Sa segunda gherra mundiale e is persighitziones contra a is ebreos in Europa ant giutu un'immigratzione illegale ebràica ancora prus manna in Palestina e a un'aumentu de is contierras intre sa populatzione indìgena e is immigrados. In cussos annos is grupos sionistas prus estremistas ant fatu paritzos atentados terrorìsticos comente su de su King David Hotel in su mese de argiòlas de su 1946. In su mese de freàrgiu 1947 su Regnu Unidu at annuntziadu chi intro de un'annu si nche fiat andadu dae sa Palestina e duncas su cras de cussa terra l'aiat dèpidu detzìdere s'ONU, nàschida dae pagu.

S'ONU su 13 de maju de su 1947 at numenadu is membros de s'UNSCOP, unu comitadu in ue fiant rapresentados 11 Istados (Austràlia, Cànada, Guatemala, India, Iran, Olanda, Perù, Isvètzia, Tzecoslovàchia, Uruguay, Jugoslàvia). Is Istados chi aiant bìnchidu sa gherra (Tzina, Frantza, Regnu Unidu, URSS e IU) non faghiant parte de su comitadu, pro evitare acusas de partzialidade.

S'UNSCOP ant leadu in cunsideru ambas sas optziones:

  • Un'Istadu de tipu federale, cun unu guvernu ebbia, in ue bi depiant èssere un'Istadu àrabu e un'Istadu ebràicu federados paris.
  • Duos istados indipendentes: unu àrabu e s'àteru ebràicu, cun sa tzitade de Gerusalemme foras dae sa giurisditzione de sos duos istados e posta suta su cuntrollu internatzionale.

S'UNSCOP, si fiat preguntada si esseret istadu possìbile a acuntentare sas pedidorias de totus ("duas trumas mannas, una populatzione àraba de prus de 1.200.000 persones e una populatzione ebràica de prus de 600.000 persones cun unu grandu disìgiu natzionale, sunt ispartzinadas peri unu territòriu àrridu , minore e pòveru de totus is resursas essentziales"), lompende a iscrìere chi non beniat bene ca sas poisitziones fiant incumpatìbiles, ma chi non si podiat mancu pensare de apogiare petzi sas de unu grupu.

A sa fine s'UNSCOP at seberadu sa proposta de partzire sa Palestina in duos Istados, votende·la a majoria (sete votos a favore: Cànada, Tzecoslovàchia, Guatemala, Olanda, Perù, Isvètzia, Uruguay; tres votos a favore India, Iran, Repubblica Sotzialista Federale de Jugoslàvia; s'astensione de s'Austràlia).

In sa relatzione sua s'UNISCOP aiat fintzas cunsideradu sa situatzione econòmica de is duos Istados chi esserent dèpidos nàschere, consigende de istituire una valuta comuna, una rete de infrastruturas ispainadas in totu sa Palestina e ipotizende agiudos internatzionales pro fraigare unu sistema de irrigatzione in ambos sos Istados. Su comitadu susteniat chi in unu sistèma econòmicu a cumone pro is duos istados fintzas a s'Istadu ebràicu (chi li fiant tocadas sas terras prus isvilupadas a livellu econòmicu e belle totu sas chi prodiuant agrumes, comente reconnoschiat s'UNISCOP in sa relatzione) no li fiat cumbènnidu a lassare s'Istadu àrabu in una situatzione de povertade e de precariedade econòmica. S'Assemblea generale de sas Natziones Unidas at atzetadu a majoria sa proposta seberada dae s'UNSCOP, ma at fatu calicuna modìfica a sa frontera chi depiat pèartzire is duos Istados.

Solutzione binatzionale[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

A bortas sas espressiones "solutzione de un'Istadu ùnicu" e "solutzione binatzionale" sunt impreadas comente sinònimos, ma diant pòdere leare duos sentidos diferentes. Difatis sa solutzione binatzionale inditat unu sistema polìticu in ue is duos grupos, ebreos e palestinesos, diant mantènnere sa natura giurìdica e polìtica issoro comente duas entidades natzionales partzidas. Sa solutzione de un'Istadu ùnicu inditat unu sistema polìticu in ue totus is tzitadinos diant àere is propiu deretos, chene peruna partzidura ètnica o religiosa.

Argumentos in favore e contra a sa solutzione de un'Istadu ùnicu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

S'apògiu de sos ebreos israelianos pro sa solutzione de un'Istadu ùnicu est minore meda. Sos israelianos bident custa solutzione comente una minetza demogràfica chi diat pòdere agabbare su predomìniu de sa populatzione ebràica chi oe est sa majoria in s'Istadu de Israele. S'apògiu imbetzes est creschende intre sos palestinesos ca sa pelea issoro at fatu pagos passos a in antis ponende fatu a sa solutzione de is duos Istados, e pro custa resone sunt cumentzende a bìdere sa solutzione de un'Istadu ùnicu comente una prospetiva possìbile.

In favore[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Contràrios[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Boghes curreladas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • Cite error: Invalid <ref> tag; no text was provided for refs named wp