Tzitade de su Vaticanu

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Bae a: navigadura, chirca
Sa bandera

Sa tzitade de su Vaticanu est unu istadu naschidu in su 1929 po su mediu de Sos Pattos Lateranesos tra s'Italia e-i su Paba. No faghet parte de Sa Comunidade Europea, est guvernadu dae sa Creja catolica; est s'istadu pius minore chi esistit in su mundu (pro tirada e populatzione). Como su Vaticanu est sa sea de su Paba, su sucessore de s'apostolu Pedru, su Piscamu de Roma e po cussu su Capu de sa Creja catolica.

In sa tzitade de su Vaticanu b'est sa basilica de Santu Pedru, unu capolavoro de architettura, cun sa cupola pius manna in muradura, opera de Michelanghelu Buonarroti. Sa piatta de santu Pedru est famosa po su colonnadu de Bernini, e ca dae unu balcone de s'istudiu sou, su Paba faeddada e saludada a sos fideles chi bi acudini dae totu su mundu. Bi sunu sos Museos Vaticanos, istraordinaria regolta de capolavoros de pintura scultura aratzos e de ateru, dae s'antighidade a oe. In sos palatos de sa tzidade de su Vaticanu s'agatana Salas monumentales cun operas de sos massimos pintores; no si podede irmentigare sa Cappella Sistina, costruida suta su Paba Sisto IV a sa fine de su 1400 e inue sunu pinturas de Botticelli, Luca Signorelli, Ghirlandaio, Perugino, e ateros, e s'opera manna de Michelanghelu chi b'ada tribagliadu po deghe annos. Da ammentare Su Giudisciu Universale.