Amnesty International

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Logo (su TH in artu a sa dereta faghet riferimentu a Amnesty International Thailàndia)
Isparghidura in su mundu

Amnesty International est una organizatzione non guvernativa indipendente impignada in totu su mundu in sa defensa de is deretos umanos. Sa faina sua est sa de promòvere e fàghere  serretzare is deretos umanos ristabilidos in sa Decraratzione Universale de sos Deretos de s'Òmine. Est presente in prus de 150 istados e tenet prus de tres milliones de sotzios in totu su mundu.

Istòria[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Amnesty International est istada fundada a Londra in su 1961 de s'abogadu Peter Benenson a pustis de sa publicatzione de s'artìculu suo «The Forgotten Prisoners» in The Observer su 28 de maju de su 1961. S'idea de fundare s'organizatzione est nàschida a pustis de àere lèghidu in su 1961 unu artìculu chi contaiat de duos pitzocos portughesos chi fiant istados impresonados e cundennados a sete annos de galera de sa ditadura salazarista pro àere brindadu a sa libertade.

Fundada su 28 de maju de su 1961 de s'abigadu inglesu Peter Benenson, s'organizatzione contat oe prus de 7 miliones de sustenidores, ca bivint n prus de 150 natzionesi. Su sìmbulu suo est una stearica in su filu spiandu.

At tentu su Prèmiu Nobel pro sa paghe in su 1977 pro sa defensa de sa dignidade umana, contra a sa torrtura, sa violentzia e sa degradatzione".S'annu dd'ant donadu su prèmiu de s' ONU pro is Deretos umanos.

In su 1991, ayt tentu su premiu "Colombe d'Oro per la Pace dell'Archivio Disarmo di Roma", pro s'atzione contra sa violatzione de is deretos umanos in s'annu de sa Gherra de su Golfu, ca coincidiat cun su trentennale de sa fondatzione sua.

Amnesty International operat in favore de is persones impresonadas pro motivios de cuscientzia, òmines o fèmminas, ca pro is credentzias, s'origine o s'apartenentzia religiosa o politica issoro ant pèrdidu sa libertade. Amnesty International s'est oposta chentza riserva a totu is formas de pena de morte.

In su perseghimentu de custa atzione,Amnesty International chircat de svolgere atziones pro prevenire e fàghere tzessare abusos importantes de s'integridade fìsica o mentale, a sa libertade de cuscientzia o de espressione e a cussa de discriminatzione.