Jump to content

Die internatzionale de sa limba mama

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.


Artìculu in LSC

Sa Die Internatzionale de sa limba mama est una tzelebratzione aprovada in sa Cunferèntzia Generale de s'UNESCO de santandria de su 1999 e fissada pro su 21 de freàrgiu. In custa data s'intregat su prèmiu Linguapax, in defensa de su plurilinguismu.

Shaheed Minare (Dhaka), mentovadu puru Monumentu de sos Màrtires, situadu a Dhaka, ammentat sa cumbata pro sa limba bengalesa.

Intre su 1951 e su 1952 su bengalesu est istadu s'obietivu tzentrale de su Movimentu pro sa Limba Bengalesa (Bhasha Andolon) in su Bengala Orientale (oe Bangladèsh).[1] Cun totu chi su bengalesu fiat faeddadu dae sa majoria de sa populatzione de su Bengala Orientale, s'urdú fiat pro lege s'ùnica limba natzionale de su Domìniu de su Pakistàn.[2] Su 21 de freàrgiu de su 1952 istudiantes e ativistas sunt istados isparados dae sos militares e sa politzia in s'Universidade de Dhaka e tres giòvanos istudiantes e àteras persones sunt istadas ochidas. Prus tardu, su 1999, s'UNESCO at decraradu su 21 de freàrgiu comente a Die Internatzionale de sa Limba mama, in reconnoschimentu de sos mortos.[3][4]

  • (EN) Bangladesh, From a Nation to a State. Westview Press, 1997. ISBN 0813336325.
  • (EN) Indigenous Peoples and Ethnic Minorities of Pakistan: Constitutional and Legal Perspectives. Routledge, 2001. ISBN 0700711597.
  1. (EN) Baxter, Craig, Bangladesh : from a nation to a state, Westview Press, 1998, pp. 62-63, ISBN 0-8133-3632-5, OCLC 47885632. URL consultadu su 22 freàrgiu 2020.
  2. (EN) Ali, Shaheen Sardar e Javaid Rehman, Indigenous peoples and ethnic minorities of Pakistan : constitutional and legal perspectives, Curzon, 2001, p. 25, ISBN 0-7007-1159-7, OCLC 47692017. URL consultadu su 22 freàrgiu 2020.
  3. UNESCO (a incuru de), Amendment to the Draft Programme and Budget for 2000-2001 (30 C/5) (PDF), in General Conference, 30th Session, Draft Resolution.
  4. UNESCO (a incuru de), Resolution adopted by the 30th Session of UNESCO's General Conference (1999), in International Mother Language Day. URL consultadu su 22 freàrgiu 2020 (archiviadu dae s'url originale su 1º làmpadas 2008).