Dii europea de is lìnguas
campidanesa. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:
logudoresu · LSC · nugoresu
Su 26 cabudanni est stètia proclamada Dii europea de is lìnguas de su Cunsillu de Europa, cun s'amparu de s'Unioni Europea, su 6 de idas de su 2001, a sa fini de s'annu europeu de is lìnguas, su 2001.[1][2]
Intra is obietivus generalis de sa Dii europea de is lìnguas ddoi at sa sensibilizatzioni apitzus de s'importu de s'imparu de is lìnguas po amellorai su plurilinguismu e sa cumprensioni interculturali, promovi sa diversidadi linguìstica de s'Europa e incoragiri su stùdiu de is limbas po totu sa vida[2].
Cun s'ocasioni, est organizada una filera de acuntessimentus in totu s'Europa, eventus po pipius, programas de arràdiu e televisioni, cuferèntzias. Is eventus non funt organizaus ni de su Cunsillu ni de s'Unioni europea, mancai custus agiudint cun unu contributu in dinari.
Ddoi at agiumai 225 lìnguas indìgenas in Europa – su 3% de is lìnguas mundialis. Sa parti manna de issas est de orìgini indoeuropea. In prus, cun s'arribu de imigraus e amparaus, su multilinguismu s'est amanniau. Sceti in Londra si fueddant 300 lìnguas.
Segundu unu sondàgiu europeu “Is europeus e is lìnguas insoru” (“Eurobarometro speciale 243”, friaxu 2006), su 56% de is citadinus europeus (Ue a 25 membrus) fueddat una lìngua diferenti de sa lìngua mama sua, su 28% est bonu a impreai duas lìnguas stràngias, su 38% connòscit s'inglesu, su 14% connòscit su francesu o su tedescu. S'europeu tìpicu chi fueddat prus lìnguas est unu studianti, unu manager o est nàsciu in unu paisu innui sa lìngua est diferenti de sa de is babus.S'Ue promovit una polìtica multilinguìstica. In s'atòbiu mannu de Bartzellona de su 2002, s'est postu s'obietivu de fai imparai a is pipius a su mancu duas lìnguas in edadi giòvuna[3].
S'Ue spendit prus de 30 millionis de èurus a s'annu po promovi s'imparu de is lìnguas e sa diversidadi linguìstica po mèdiu de is programas Socrates e Leonardo da Vinci[4], una polìtica incumentzada cun su programa Lingua, in su 1990.[5]
Riferimentus[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
- ↑ Su 26 de cabudanni est sa Dì europea de is lìnguas, in Sardiniapost.it, 26 cabudanni 2020. URL consultadu su 27 cabudanni 2020.
- ↑ 2.0 2.1 (IT) Cos’è la Giornata Europea delle Lingue?, in edl.ecml.at. URL consultadu su 06.09.2015.
- ↑ (EN) "Presidency Conclusions; March 2002" (Archiviau) (PDF), in web.archive.org, 5 freàrgiu 2012. URL consultadu su 26 cabudanni 2020 (archiviadu dae s'url originale su 5 freàrgiu 2012).
- ↑ (ES) Información 5 COMUNIDAD ESCOLAR 727, in comunidad-escolar.cnice.mec.es. URL consultadu su 26 cabudanni 2020 (archiviadu dae s'url originale su 17 làmpadas 2021).
- ↑ (IT) UN'ISTRUZIONE DI QUALITA PER TUTTI.LA COMMISSIONE PROPONE IL PROGRAMMA SOCRATES, in Cumissioni Europea. URL consultadu su 26 cabudanni 2020.
Càstia puru[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Acàpius de foras[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
- Giassu ofitziali: Dii europea de is lìnguas 26 cabudanni
- Prus lìnguas prus afaris. Un'arrelata de sa Cumissioni Europea apitzus de economia e lìnguas in s'Unioni Europea 'Prus lìnguas prus afaris'
- Speciali Eurobarometro: 'Is europeus e is lìnguas'