Disastru nucleare de Fukushima Dai-ichi

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Unu echipu de ufitziales de su NRC, ghiada dae su presidente Allison Macfarlane, sa làmmia de iscidradura de su reatore 4 de su cumplessu Dai-ichi ammuntadu cun una lama de atzàrgiu su 13 de nadale 2012.
Mapa de is zonas de decontaminatzione a fatu de s'intzidente nucleare de Fukushima.

Su Disastru nucleare de Fukushima Dai-ichi est un'intzidente nucleare acontèssidu in sa tzentrale nucleare de Fukushima Dai-ichi, in Ōkuma, prefetura de Fukushima, Giapone, causadu printzipalmente de su terremotu de Tōhoku su 11 de martzu 2011.[1] Luegus a pustis, is reatores ativos ant paradu automaticamente is reatziones de fissione sustentadas. Nointames, su tsunami prodùidu dae su terremotu at distrùidu is generadores de emergèntzia chi diant àere dèpidu frunire energia pro cuntrollare e fàghere funtzionare is pompas netzessàrias pro s'iscidradura de is reatores. S'iscidradura insufitziente at batidu a tres crisis nucleares, esplosiones de àera e idrògenu e s'emissione de materiale radioativu in is Unidades 1, 2 e 3 su 15 de martzu. Sa pèrdida de isfridamentu at dadu pessamentos fintzas pro su combustìbile esauridu dae pagu carrigadu dae su reatore 4, chi est crèschidu de temperadura su 15 de martzu a càusa de su calore de decadessimentu de is barras matessis, ma chi non s'est reduidu cun s'espositzione a s'àera.[2]

Su 5 de trìulas 2012, su National Diet of Japan Fukushima Nuclear Accident Independent Investigation Commission (NAIIC) at proadu ca is càusas de s'intzidente fiant previsìbiles e ca s'operadore de s'imprantu, sa Tokyo Electric Power Company (TEPCO), no aiat pòdidu satisfàghere is recuisitos de seguresa de base comente a sa valutatzione de su riscu, sa preparatzione pro cuntènnere is dannos collaterales e s'isvilupu de pranos de evacuatzione.

Su disastru de Fukushima, cun totu chi unu solu mortu siat istadu atribuidu a is radiatziones prodùidas, est istadu s'intzidente nucleare prus grae dae su de Černobyl' de su 26 de abrile 1986 e su segundu disastru a chi siat istada assignada sa classificatzione INES de livellu 7.[3] In su mese de cabudanni 2018, una morte pro càncaru est istada ogetu de un'acòrdiu finantziàriu pro sa famìlia de un'ex operaju de sa tzentrale.[4][5] Su United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation[6] e sa World Health Organization ant referidu chi non ddoe siant istados aumentos de abortos, naschidos mortos o istorbos fìsicos e mentales in is pipios naschidos a pustis de s'intzidente.[7]

S'istimat chi siant istados cumproados 1.600 mortos causados dae su stress de s'evacuatzione, massimamente intre sos antzianos chi aiant pretzedentemente bìvidu in is domos de cura. Su programma intensu de òperas in cursu pro decontaminare sas àreas interessadas e disavesare s'imprantu de Fukushima, segundu sas istimas de su gestore de s'imprantu at a durare de 30 a 40 annos.[8] Una barriera de terra astragada est istada fraigada in su tentativu de prevènnere una contaminatzione ulteriore de is mitzas de sus sutaterra,[9] abbascende sa cantidade de abba contaminada chi si regollet. Sa TEPCO istimat chi sa barriera siat redusende is flussos de abba de unas 95 tonnelladas a sa die cun respetu a su 2016.[10] S'abba est istada tratada e totu sos elementos radioativos sunt istados remòvidos cun sutzessu, cun s'etzetzione de su trìtiu.

In su freàrgiu 2017, TEPCO at emìtidu sas immàgines pigadas in s'internu de su reatore 2 dae una telecàmara telecumandada chi ammostat comente b'apat un'istampu largu 2 metros [11] in sa bentregrussa metàllica a suta de sa làmmia a pressione in sa làmmia de cuntenimentu primària de su reatore,[12] chi diat pòdere èssere istadu causadu dae su carburante bessidu a foras dae sa làmmia a pressione, inditende ca si fiat averguadu una trabucada/fusione pro mèdiu de custu pìgiu de cuntenimentu. Livellos de radiatziones de tzirca 210 Sv a s'ora sunt istados a pustis relevados a s'internu de sa làmmia de cuntenimentu de s'unidade 2.[13]

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. Phillip Y. Lipscy†*, Kenji E. Kushida‡, and Trevor Incerti§, The Fukushima Disaster and Japan’s Nuclear Plant Vulnerability in Comparative Perspective, in Environmental Science & Technology, vol. 47, nº 12, 2013.
  2. The Fukushima Daiichi Incident (PDF), in jsmillerdesign.com.
  3. Analysis: A month on, Japan nuclear crisis still scarring, in reuters.com.
  4. Fukushima disaster: Japan acknowledges first radiation death from nuclear plant hit by tsunami, in abc.net.au.
  5. No, The Cancer Death Was Probably Not From Fukushima, in ans.org.
  6. Increase in cancer unlikely following Fukushima exposure - says UN report, in pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
  7. Fukushima disaster predicted to raise cancer rates slightly, in chemistryworld.com.
  8. Fukushima operator may have to dump contaminated water into Pacific, in theguardian.com.
  9. Startup Time for Fukushima's Frozen Wall. Here’s Why it Should Work, in spectrum.ieee.org.
  10. Tepco's 'ice wall' fails to freeze Fukushima's toxic water buildup, in reuters.com.
  11. TEPCO FOOTAGE SHOWS FUEL DEBRIS IN NO.2 REACTOR, in fukushima-is-still-news.com (archiviadu dae s'url originale su 18 maju 2018).
  12. Highest radiation reading since 3/11 detected at Fukushima No. 1 reactor, in japantimes.co.jp.
  13. After Alarmingly High Radiation Levels Detected, What Are the Facts in Fukushima? via National Geographic, in lucian.uchicago.edu.

Àteros progetos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]