Jump to content

Etnotzìdiu

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Cun etnotzìdiu si faghet relatu a s'isperdimentu de culturas natzionales che cumponente de unu genotzìdiu. [1][2][3]

Averguende s'istòria acadèmica e legale de s'usu de su trèmene genotzìdiu e etnotzìdiu, Bartolomé Clavero ddas differèntziat afirmende ca "Su genotzìdiu ochit gente mentras ca s'etnotzìdiu ochit culturas sotziales peri bochidura de is sìngulos indivìduos".[4] In annatu, "sende chi su genotzìdiu culturale podet èssere petzi sa dimensione culturale de genotzìdiu", sa bidea de etnotzìdiu andat prus a in antis de sa bidea de "genotzìdiu culturale", ca pro ite est parte de unu protzessu de genotzìdiu prus ampru.[1]

Sende chi cuntzetos comente genotzìdiu culturale e etnotzìdiu sunt istados usados in cuntestos diferentes, s'antropologia de genotzìdiu esàminat is inclusiones e esclusiones issoro in sa lege e in is polìticas.[5]

  1. 1.0 1.1 (EN) Martin Shaw, What is Genocide, Polity, 20 martzu 2007, pp. 65–67, ISBN 978-0-7456-3182-0 (archiviadu su 13 maju 2020).
    «Duncas sa bidea de etnotzìdiu o 'genotzìdiu culturale' distinta dae su genotzìdiu fìsicu violentu est disviada, sende chi su genotzìdiu culturale podet petzi èssere sa dimensione culturale de genotzìdiu, cosa chi est integrada a ogni atacu de genotzìdiu. ... Est mègius a si refèrrere a suprimidura culturale che dennegu pre-genotzidàriu de sa cultura, ca pro ite sa dimensione culturale de genotzìdiu o sa suprimidura culturale est parte de unu protzessu prus ampru, e est diferente dae s'iscagiadura involuntària de unu grupu o dae s'iscagiamentu chi acontesset cando grupos sunt iscagiados dae maladias e caristias chi sunt in orìgine involuntàrias.».
  2. (EN) Raphael Lemkin, Acts Constituting a General (Transnational) Danger Considered as Offences Against the Law of Nations, in www.preventgenocide.org, 14 santugaine 1933. URL consultadu su 1º santandria 2020 (archiviadu dae s'url originale su 26 maju 2007).
  3. (EN) Gerard Delanty e Krishan Kumar, The SAGE Handbook of Nations and Nationalism, SAGE, p. 326, ISBN 978-1-4129-0101-7. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).
    «The term 'ethnocide' has in the past been used as a replacement for cultural genocide (Palmer 1992; Smith 1991:30-3), with the obvious risk of confusing ethnicity and culture.».
  4. (EN) Bartolomé Clavero, Genocide Or Ethnocide, 1933-2007: How to Make, Unmake, and Remake Law with Words, Giuffrè Editore, 2008, p. 100, ISBN 978-88-14-14277-2. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).
    «Genocide kills people while ethnocide kills social cultures through the killing of individual souls.».
  5. (EN) Donald Bloxham e A. Dirk Moses, The Oxford Handbook of Genocide Studies, Oxford University Press, p. 2, ISBN 978-0-19-161361-6. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).