Etnotzìdiu

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia

Limba Sarda Comuna

. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

Cun etnotzìdiu si faghet relatu a s'isperdimentu de culturas natzionales che cumponente de unu genotzìdiu. ^[1]^[2]^[3]

Averguende s'istòria acadèmica e legale de s'usu de su trèmene genotzìdiu e etnotzìdiu, Bartolomé Clavero ddas differèntziat afirmende ca "Su genotzìdiu ochit gente mentras ca s'etnotzìdiu ochit culturas sotziales peri bochidura de is sìngulos indivìduos".^[4] In annatu, "sende chi su genotzìdiu culturale podet èssere petzi sa dimensione culturale de genotzìdiu", sa bidea de etnotzìdiu andat prus a in antis de sa bidea de "genotzìdiu culturale", ca pro ite est parte de unu protzessu de genotzìdiu prus ampru.^[1]

Sende chi cuntzetos comente genotzìdiu culturale e etnotzìdiu sunt istados usados in cuntestos diferentes, s'antropologia de genotzìdiu esàminat is inclusiones e esclusiones issoro in sa lege e in is polìticas.^[5]

Notas

↑ ^1.0 ^1.1 (EN) Martin Shaw, What is Genocide, Polity, 20 martzu 2007, pp. 65–67, ISBN 978-0-7456-3182-0 (archiviadu su 13 maju 2020).
«Duncas sa bidea de etnotzìdiu o 'genotzìdiu culturale' distinta dae su genotzìdiu fìsicu violentu est disviada, sende chi su genotzìdiu culturale podet petzi èssere sa dimensione culturale de genotzìdiu, cosa chi est integrada a ogni atacu de genotzìdiu. ... Est mègius a si refèrrere a suprimidura culturale che dennegu pre-genotzidàriu de sa cultura, ca pro ite sa dimensione culturale de genotzìdiu o sa suprimidura culturale est parte de unu protzessu prus ampru, e est diferente dae s'iscagiadura involuntària de unu grupu o dae s'iscagiamentu chi acontesset cando grupos sunt iscagiados dae maladias e caristias chi sunt in orìgine involuntàrias.».
↑ (EN) Raphael Lemkin, Acts Constituting a General (Transnational) Danger Considered as Offences Against the Law of Nations, in www.preventgenocide.org, 14 santugaine 1933. URL consultadu su 1º santandria 2020 (archiviadu dae s'url originale su 26 maju 2007).
↑ (EN) Gerard Delanty e Krishan Kumar, The SAGE Handbook of Nations and Nationalism, SAGE, p. 326, ISBN 978-1-4129-0101-7. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).
«The term 'ethnocide' has in the past been used as a replacement for cultural genocide (Palmer 1992; Smith 1991:30-3), with the obvious risk of confusing ethnicity and culture.».
↑ (EN) Bartolomé Clavero, Genocide Or Ethnocide, 1933-2007: How to Make, Unmake, and Remake Law with Words, Giuffrè Editore, 2008, p. 100, ISBN 978-88-14-14277-2. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).
«Genocide kills people while ethnocide kills social cultures through the killing of individual souls.».
↑ (EN) Donald Bloxham e A. Dirk Moses, The Oxford Handbook of Genocide Studies, Oxford University Press, p. 2, ISBN 978-0-19-161361-6. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).

[Shaw2007-1] 1.0 ^1.1 (EN) Martin Shaw, What is Genocide, Polity, 20 martzu 2007, pp. 65–67, ISBN 978-0-7456-3182-0 (archiviadu su 13 maju 2020).
«Duncas sa bidea de etnotzìdiu o 'genotzìdiu culturale' distinta dae su genotzìdiu fìsicu violentu est disviada, sende chi su genotzìdiu culturale podet petzi èssere sa dimensione culturale de genotzìdiu, cosa chi est integrada a ogni atacu de genotzìdiu. ... Est mègius a si refèrrere a suprimidura culturale che dennegu pre-genotzidàriu de sa cultura, ca pro ite sa dimensione culturale de genotzìdiu o sa suprimidura culturale est parte de unu protzessu prus ampru, e est diferente dae s'iscagiadura involuntària de unu grupu o dae s'iscagiamentu chi acontesset cando grupos sunt iscagiados dae maladias e caristias chi sunt in orìgine involuntàrias.».

[2] (EN) Raphael Lemkin, Acts Constituting a General (Transnational) Danger Considered as Offences Against the Law of Nations, in www.preventgenocide.org, 14 santugaine 1933. URL consultadu su 1º santandria 2020 (archiviadu dae s'url originale su 26 maju 2007).

[DelantyKumar2006-3] (EN) Gerard Delanty e Krishan Kumar, The SAGE Handbook of Nations and Nationalism, SAGE, p. 326, ISBN 978-1-4129-0101-7. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).
«The term 'ethnocide' has in the past been used as a replacement for cultural genocide (Palmer 1992; Smith 1991:30-3), with the obvious risk of confusing ethnicity and culture.».

[Clavero2008-4] (EN) Bartolomé Clavero, Genocide Or Ethnocide, 1933-2007: How to Make, Unmake, and Remake Law with Words, Giuffrè Editore, 2008, p. 100, ISBN 978-88-14-14277-2. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).
«Genocide kills people while ethnocide kills social cultures through the killing of individual souls.».

[BloxhamMoses2010-5] (EN) Donald Bloxham e A. Dirk Moses, The Oxford Handbook of Genocide Studies, Oxford University Press, p. 2, ISBN 978-0-19-161361-6. URL consultadu su 28 freàrgiu 2013 (archiviadu su 30 làmpadas 2014).

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]