Genotzìdiu culturale

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Su genotzìdiu culturale (connotu fintzas comente isperdimentu culturale) est unu tipu de genotzìdiu chi cunsistet in s'eliminatzione, càmbiu o inutilizatzione de sa cultura de unu grupu umanu chentza de abbisòngiu de eliminare in manera fìsica a is persones chi pertenent a custa cultura. Custu est unu protzessu de agressione in su cale s'imponet una cultura noa angena (sa de sos agentes agressores) andende a eliminare, remplasende o inutilizende is ligàmenes sotziales chi permitiant is manifestatziones culturales chi su grupu teniat in antis, de forma tale chi sa limba nadia, s'arte, is traditziones musicales, sa literadura orale o iscrita, is cumbinchimentos religiosos, is cumbinchimentos morales, is istitutziones polìticas traditzionales e gasi sighende si isperdant o siant surbidas in intro de sa cultura angena noa. Custu protzessu batit a su càmbiu de un'identidade culturale pro un'àtera, ma su fatu chi in sa majoria de is casos non cumportet un'agressione fìsica, faghet chi, a s'ispissu, non siat pertzibidu gosi dae is membros de sa cultura agredida.

Esempros de usu de su tèrmine[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • In relatu a is polìticas de is Potèntzias de s'Asse (in primu logu, sa Germània nazista) in cara a una cantas natziones in su cursu de sa Segunda gherra mundiale (a esempru s'iscagiamentu de sa cultura polaca).[1]
  • In su 2007, unu membru de su Parlamentu canadesu at criticadu sa destruidura de documentos chi definiant su tratamentu de is membros de is Primas natziones che "genotzìdiu culturale" a banda de su Ministru de sos Afàrios Indianos.[2]
  • Sa destruidura de Khachkar in Nakhchivan a banda de s'Azerbaigiàn de millis de pedras tumbales armenas medievales acanta de su campusantu de Julfa, e su sighente dennegu de s'Azerbaigiàn chi su situ archeològicu èsseret esìstidu mai, est istadu ampramente iscritu che un'esempru de genotzìdiu culturale.[3][4]
  • Cando su ministru de is benes culturales de Turchia at torradu a abèrrere sa crèsia de Aghtamar a unu museu, is crìticos ant cuntestadu s'usu de su nùmene trasformadu in turcu, bidende in custu unu dennegu de s'eredade armena de sa regione e comente una forma de "genotzìdiu culturale".[5]
  • Intre unos cantos istudiosos est istadu cuntierradu si "genotzìdiu culturale" descriat curretamente sa supressione de sa limba, de is traditziones e de s'istòria coreanos a banda de su Giapone durante s'ocupatzione de su 1910 a su 1945.[6][7]
  • Carchi persone de dereta at aplicadu su tèrmine "genotzìdiu culturale" a su chi issos bident che su decadessimentu de sa tziviltade otzidentale pro neghe de is polìticas liberales subra s'immigratzione, de sa diversidade e de su multiculturalismu.[8][9]
  • In su 1989, Robert Badinter, un'abogadu frantzesu de fama manna, at partetzipadu a unu programma televisivu famadu frantzesu, Apostrophes, dedicadu a is deretos umanos, cun su Dalai Lama Tenzin Gyatso. Faeddende de s'isperdidura de sa cultura tibetana in su Tibet, Robert Badinter at impreadu su tèrmine "genotzìdiu culturale".[10] Prus a tardu, e sa prima borta in su 1993, su Dalaï Lama at impreadu sa matessi espressione de genotzìdiu culturale pro descrìere s'isperdimentu de sa cultura tibetana.[11] Prus de reghente, durante is avolotos de su Tibet de su 2008, su Dalai Lama at acusadu sa Tzina de praticare su genotzìdiu culturale contra de su pòpulu de su Tibet.[12]
  • Segundu Rebiya Kadeer, presidente de s'Assòtziu Americanu de sos Uiguros, "In nùmene de sa gai naradu educatzione bilìngue, sas autoridades tzinesas ant cumintzadu a impònnere sa limba tzinesa e semplasare sa limba uigura. Ant cumintzadu in manera graduale a burrare sa limba, s'iscritura, sa literadura e s'istile de vida de sos Uiguros. Nois cunsideremus custu una forma de genotzìdiu culturale, unu sistema pro irradighinare in manera graduale sa populatzione uigura.". In annantu, est reconnotu chi su guvernu tzinesu at custrintu a istrumare unas fèminas uiguras e nd'at batidu una tzifra istimada a 60.000 in is fàbricas de su continente tzinesu.[7] Àteras mitzas numerosas [13][14][15][16][17][18] chistionant de genotzìdiu culturale de sos uiguros, fintzas in relatzione a su tratamentu e a is crètidas violatziones de is deretos umanos in is campos de reeducatzione de su Xinjiang.
  • Sa Corea de su Sud at acusadu is missionàrios cristianos de Istados Unidos de "genotzìdiu culturale" pro èssere resissidos a cunvèrtere una manna parte de is sud coreanos a su Cristianèsimu.[19]
  • Is limpiaduras ètnicas portadas a in antis contra de is Kashmiros Pandit dae is militares musulmanos in sa campaagna pro sa setzessione de su Kashmir dae s'Unione Indiana. De s'inghitzu de is violèntzias in su 1989, su 90% de is Kashmiros Pandit in sa badde sunt istados custrintos a mòvere. Is disterrados bivent como comente refugiados in Noa Delhi.
  • Sa polìtica de Pol Pot e de is Khmer rujos in Cambògia est istada in meda violenta in cara a sa sotziedade e de s'istrutura sotziale cambogiana. In custu casu si chistionat de intentu de autogenotzìdiu culturale.
  • Sa globalizatzione neoliberale est istada descrita che una forma de genotzìdiu culturale.[20]

Notas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. (EN) William Schabas, Genocide in international law : the crimes of crimes, Cambridge University Press, 2000, p. 149, ISBN 0-511-00992-5, OCLC 52560141.
  2. (EN) Jorge Barrera, 'Genocide' target of fed coverup: MP, in edmontonsun.com, 25 abrile 2007. URL consultadu su 29 cabudanni 2020 (archiviadu dae s'url originale su 6 trìulas 2007).
  3. (EN) History Today, November 2007, "Sacred Stones Silenced in Azerbaijan"
  4. (EN) Switzerland-Armenia Parliamentary Group, "The Destruction of Jugha", Bern, 2006.
  5. Cengiz Çandar, The So-Called ‘Akdamar museum’, Turkish Daily News, March 30, 2007. Archiviadu su 30 cabudanni 2007 in s'Internet Archive.
  6. (EN) CGS 1st Workshop: “Cultural Genocide” and the Japanese Occupation of Korea, in cgs.c.u-tokyo.ac.jp, 24 freàrgiu 2004 (archiviadu dae s'url originale su 7 austu 2011).
  7. 7.0 7.1 Filmadu vìdeu (EN) Stanley Center for Peace and Security, Beyond Guantanamo: China's Uyghur Muslim Minority, in YouTube.
  8. (EN) The Era of Defamation and Multi-Cultural Genocide Archiviadu su 30 cabudanni 2007 in s'Internet Archive. The British National Party claims "multi-cultural genocide" in progress against Britain.
  9. (EN) John Tyndall Arrested Archiviadu s'8 santugaine 2007 in s'Internet Archive. Former Ku-Klux Klan leader David Duke claims cultural genocide against Whites
  10. (FR) Les droits de l'homme Apostrophes, A2 - 21/04/1989 - 01h25m56s, Web site of the INA
  11. (EN) 10th March Archive Archiviadu su 24 ghennàrgiu 2009 in s'Internet Archive.
  12. (EN) 'Eighty killed' in Tibetan unrest, 16 martzu 2008. URL consultadu su 29 cabudanni 2020.
  13. (EN) ‘Cultural genocide’: China separating thousands of Muslim children from parents for ‘thought education’, in independent.co.uk.
  14. (EN) Catherine Philp, ‘Cultural genocide’ for repressed minority of Uighurs, in thetimes.co.uk.
  15. (EN) 'The Equivalent of Cultural Genocide', in spiegel.de.
  16. (EN) Fear and oppression in Xinjiang: China’s war on Uighur culture, in ft.com.
  17. (EN) Ciara Finnegan, The Uyghur Minority in China: A Case Study of Cultural Genocide, Minority Rights and the Insufficiency of the International Legal Framework in Preventing State-Imposed Extinction, in mdpi.com.
  18. (EN) John E. Fallon, China's crime against Uyghurs is a form of genocide, in search.informit.com.au.
  19. (EN) Korean Buddhists rally against 'pro-Christian bias', in The Age, 27 austu 2008. URL consultadu su 29 cabudanni 2020.
  20. (EN) John Tomlinson, Globalization and Cultural Identity (PDF), in polity.co.uk.

Artìculos ligados[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]