George Orwell

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

George Orwell

Eric Arthur Blair, prus connotu cun su pseudònimu literàriu George Orwell (25 de làmpadas de su 1903 - 21 de ghennàrgiu de su 1950), est istadu un'iscritore e giornalista inglesu. Su corpus literàriu suo si caraterizat pro sa craridade, s'abbistesa e s'ingèniu, e pro sa connoschèntzia de s'ingiustìtzia sotziale, s'opositzione a su totalitarismu e su cumpromissu cun su sotzialismu democràticu.[1][2]

Est cunsideradu comente unu de is mègius cronistas, si non su mègius, de sa cultura inglesa de su de XX sèculos.[3] At iscritu fintzas crìtica literària, poesia e fintzione, e at fatu giornalismu polèmicu. Orwell est connotu mescamente dae sa paristòria allegòrica S'asïenda de is béstias (1945) e pro su romànzu distòpicu 1984 (1949); de custa pariga de libros si sunt bèndidas prus còpias de cale si siat àtera pariga de òperas de cale si siat àteru autore de su de XX sèculos.[4] Intre su restu de su corpus creativu suo si distinghet su libru suo Homage to Catalonia (1938), relata de s'esperièntzia sua in sa Gherra Tzivile ispanniola. Orwell at iscritu puru numerosos sàgios polìticos, literàrios, linguìsticos e culturales. Segundu un'artìculu de su cuotidianu The Times de su 2008, Orwell est su segundu mègius iscritore britànnicu dae su 1945.[5]

Is òperas de Orwell ant influentzadu sa cultura populare e polìtica, e su faeddu orwellianu, chi descriet pràticas sotziales totalitàrias o autoritàrias, s'est introdùida in sa limba in paris cun diversos neologismos comente gherra frita, bipensamentu, Frade Mannu, Piscopolitzia.[6]

Biografia[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Eric Blair est naschidu in Motihari, colònia britànnica in s'Ìndia, su 25 de làmpadas de su 1903, fìgiu de mama birmana e babbu inglesu. A duos annos, s'est tramudadu cun sa mama e sa sorre manna in Inghilterra, in e at istudadu in s'iscola de St. Cyprians e a s'Eton College. Partende dae su 1922, at serbidu sa Politzia Imperiale de s'Ìndia, in Birmània, i nue est abarradu finas a su 1927, cando est furriau a s'Inghilterra, intentende de si balangiare sa vida comente giornalista e iscritore. Est bìvidu un'època de poberesa e agiumai fàmene.

Comente membru de su Partidu Laburista Indipendente, s'est unidu a mìgias de istràngios pro gherrare pro sa defensa de sa Segunda Repùbblica durante sa Gherra tzivile ispanniola. Est arribadu a Bartzellona su nadale de su 1936, e sa matessi die s'est arruoladu e est istadu assignadu comente militzianu a su Partidu Operaju de Unificatzione Marxista (POUM), formatzione comunista anti-stalinista. Fundadu supra s'esperièntzia sua in sa Gherra de Ispànnia, at a iscrìere Homage to Catalonia.

Su 20 de maju de su 1937, at retzidu un'isparu in su tzugru acanta de Huesca, s'est tramudadu in su Marrocu pro sanare e a pustis est furriadu a s'Inghilterra. Su làmpadas 1944 cun sa pobidda sua Eileen, at adotadu unu fìgiu, unu pipiu de tres chidas, ponende·ddi su nùmene de Richard.[7]

A pustis, durante sa Segunda Gherra mundiale, est istadu membru de s'Home Guard e at collaboradu in manera ativa cun sa BBC e in su cuotidianu Tribune. Est mortu in Londra su 21 de ghennàrgiu de su 1950, a 46 annos.

Gherra Tzivile ispanniola[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Comente membru de su Partidu Laburista Indipendente s'est arruoladu, che mìgias de istràngios, pro gherrare pro sa defensa de sa Repùbblica ispanniola in s'ìnteri de sa gherra tzivile de cuddu paisu. Est istadu in su Contingente del ILP. Est arribadu a Bartzellona in su mese de nadale de su 1936 e sa matessi die s'est arruoladu e est istadu assignadu comente militzianu in s'anti-stalinista POUM. Sa partetzipatzione sua dd'at motivadu pro iscrìere Homage to Catalonia, in chi descriet s'ammiratzione sua pro su chi est identificadu comente a ausèntzia de istruturas de classe in carchi àrea dominada dae rivolutzionàrios de orientamentu anarchista. Ma crìticat fintzas su controllu sovièticu de su Partidu Comunista de Ispànnia (PCE) e is fàulas chi s'impreaiant comente propaganda pro su manìgiu de s'informatzione. Orwell at retzidu unu corfu in su tzugru acanta de Huesca, su 20 de maju de su 1937. A pustis, at buscadu apògiu pro ses meses in Marrocu pro sanare custa ferida. Su 1937, durante sa repressione de su guvernu de Negrín contras a su POUM, auntzada dae su PCE e su Partidu Sotzialista Unificadu de Catalùnnia, Orwell at relatadu chi est istadu acanta de èssere ochidu in Bartzellona.

Orwell pensaiat chi, mancari ddoe fiat bisòngiu de unu cambiamentu radicale in is sotziedades otzidentales, e duncas in is paisos capitalistas, su sotzialismu sovièticu rapresentaiat un'ameletzu a is printzìpios chi ddu manteniant.

Segunda Gherra Mundiale[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Orwell s'est mantentu iscriende retzensiones de libros pro su New English Weekly finas a su 1940. In s'ìnteri de sa Segunda Gherra mundiale, est istadu membru de s'Home Guard, e nd'at retzidu sa Medàllia de sa Defensa. Is pensamentos suos de cuddos annos sunt abarrados in is diàrios suos de gherra (War-Time Diary, 1940-1942).

Su 1941, at comintzadu a traballare pro su Servìtziu Orientale de sa BBC, prus che totu in programmas pro gadangiare s'amparu de s'Ìndia e de s'Àsia Orientale a is esèrtzitos alleados. Ischiat chi su traballu suo in custa època fiat simpre e propagandìsticu, pro custu naraiat de s'intèndere che "un'arantzu chi est istadu catzigadu cun unu corpu forte meda". A foras de is intradas bonas, nch'at rinuntziadu su 1943 pro si cunvertire in giornalista e editore literàriu de su Tribune, sa rivista chidajola de tendèntzia de manca chi, tando, dirigiant Aneurin Bevan e Jon Kimche. Su 1949, Orwell at iscritu una lìtera a un'amiga, Celia Kirwan, chi traballaiat pro una setzione de su Foreign Office (o Ministeru de Afares foranos), e chi publicaiat propaganda anti-comunista. Sa lìtera includet una lista de trintasete iscritores e artistas chi Orwell pensaiat chi tennerent ideas pro-comunistas. In sa lista, chi no est istada publicada finas a su 2003, sunt inclùdidos numerosos giornalistas, intre issos s'editore de su New Statesman, Kingsley Martin, ma puru is atores Michael Redgrave e Charlie Chaplin.[8] is motivos de Orwell pro iscrìere sa lista non sunt craros. In capas, fiat agiudende un'amiga in una punna, sa cumbata contra a s'istalinismu chi ambos dispretziaiant. Non ddoe at peruna indicatzione chi fatzat pensare chi Orwell apat abbandonadu su sotzialismu democràticu chi promoviat in is ùrtimos iscritos suos.

S'est iscobertu, su 2005, pro mèdiu de una relata de s'intellighèntzia britànnica, chi Orwell etotu est istadu osservadu agiumai pro 12 annos dae sa politzia de cuddu paisu pro more de s'aparente vìnculu suo cun movimentos de manca. Si creet chi custa siat istada una de is ispiratziones printzipales in s'ora de plasmare su romanzu suo 1984.

Ùrtimos annos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In su mese de ledàmene de su 1949, pagu in antis de sa morte sua, s'est cojuadu pro sa segunda borta cun Sonia Brownell. Orwell est mortu in Londra su 21 de ghennàrgiu de su 1950 a s'edade de 46 annos de tubercolosis, maladia chi aiat pigadu in su perìodu chi descriet in Down and Out in Paris and London. At passadu is ùrtimos tres annos de sa vida sua in ispidale. Pagu in antis de mòrrere, pedit de èssere interradu de acordu cun su ritu anglicanu. is restos suos reposant in Sutton Courtenay, Oxfordshire.

Influèntzias literàrias[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Orwell naraiat chi s'istile literàriu suo s'acurtziaiat bastante a su de Somerset Maugham. In is sàgios literàrios suos, làudat puru su traballu de Jack London, mescamente su libru suo The Road. Su viàgiu de Orwell in sa vida de is prus isvantagiados in The Road to Wigan Pier assimìgiat a The People of the Abyss de London. In àteros sàgios, Orwell manifestat s'ammiratzione sua pro Charles Dickens, Herman Melville o Jonathan Swift.

Òperas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Novellas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • Burmese Days, 1934
  • A Clergyman's Daughter, 1935
  • Keep the Aspidistra Flying, 1936
  • Coming Up For Air, 1939
  • S'asïenda de is béstias, 1945 (Animal Farm)
  • 1984, 1949 (Nineteen Eighty-Four)

No-fintzione[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • Down and Out in Paris and London, 1933 ()
  • The Road to Wigan Pier 1937
  • Homage to Catalonia, 1938

Sàgios[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  • A Good Word For The Vicar of Bray
  • A Hanging
  • A Nice Cup of Tea
  • AntiSemitism In Britain
  • Arthur Koestler
  • Benefit of Clergy: Some Notes on Salvador Dali
  • Books vs. Cigarettes
  • Bookshop Memories
  • Boys' Weeklies and Frank Richards's Reply
  • Charles Dickens
  • Charles Reade
  • Confessions of a Book Reviewer
  • Decline of the English Murder
  • Down The Mine
  • Freedom of the Park
  • Future of a Ruined Germany
  • Good Bad Books
  • How The Poor Die
  • In Defence of P. G. Wodehouse
  • Inside The Whale
  • James Burnham and the Managerial Revolution
  • Lear, Tolstoy and the Fool
  • Looking Back On The Spanish War
  • Mark Twain -- The Licensed Jester
  • Marrakech
  • Nonsense Poetry
  • North And South
  • Notes on Nationalism
  • Pleasure Spots
  • Poetry and the Microphone
  • Politics and the English Language
  • Politics vs. Literature: An Examination of Gulliver's Travels
  • Raffles and Miss Blandish
  • Reflections on Gandhi
  • Revenge is Sour
  • Riding Down The Bangor
  • Rudyard Kipling
  • Shooting an Elephant (1937)
  • Some Thoughts on the Common Toad
  • Spilling The Spanish Beans
  • Such, Such Were The Joys
  • The Art of Donald McGill
  • The Lion and the Unicorn: Socialism And The English Genius
  • The Prevention of Literature
  • The Spanish Civil War
  • The Spike
  • The Sporting Spirit
  • W B Yeats (assaig)
  • Wells, Hitler And The World State
  • Why I Write
  • Writers and the Leviathan
  • You and the Atomic Bomb

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. (EN) Why I Write, in The Collected Essays, Journalism and Letters of George Orwell, Volum 1 – An Age Like This 1945–1950, Penguin, p. 23.
  2. (EN) George Orwell, Selected Writings, Heinemann, 1968, p. 103, ISBN 0-435-13675-5.
  3. (EN) Still the Moon Under Water, in Economist, 28 trìulas 2009.
  4. (EN) The Cambridge companion to George Orwell, Cambridge University Press, 2007, p. 10, ISBN 0-521-67507-3.
  5. (EN) The 50 greatest British writers since 1945, in The Times, 5 gener 2008 (archiviadu dae s'url originale su 25 abrile 2011).
  6. (EN) Robert McCrum, 1984: The masterpiece that killed George Orwell, in The Observer, 9 maju 2009. URL consultadu s'8 santandria 2020.
  7. (DE) Georges Waser, Mein Vater, Jura – und «1984», in Neue Zürcher Zeitung, 13 abrile 2009.
  8. (EN) Bill Jones, The Russia Complex: The British Labour Party and the Soviet Union, Manchester University Press, 1977, p. 25, ISBN 9780719006968.