S'asïenda de is béstias

Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Jump to navigation Jump to search
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Flag of Sardinia, Italy.svgLimba Sarda ComunaFlag of Sardinia, Italy.svg. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Prima editzione de Animal Farm

S'asïenda de is béstias o S'istazu 'e sos animales (Animal Farm) est una novella allegòrica de George Orwell publicada sa prima borta su 17 austu 1945[1][2].

Segundu Orwell, su libru resonat a pitzus de is eventos chi ant batidu a sa Rivolutzione russa e a pustis a s'era staliniana de s'Unione soviètica.[3] S'autore, unu sotzialista democràticu[4], est istadu crìticu fache a Stalin e contràriu a s'istalinismu, parre maduradu in s'ìnteri de s'esperièntzia sua in sa Gherra tzivile ispagnola[5]. Orwell fiat cunvintu chi s'Unione soviètica esseret devènnida una ditadura brutale, fraigada a subra de su cultu de sa personalidade e poderada dae unu rènniu de su terrore. In una lìtera a Yvonne Davet, s'autore at descritu S'asïenda de is Béstias comente narratzione satìrica contras a Stalin («un conte satirique contre Staline»)[6]; annotamala, in su sàgiu suo Pro ite iscrio (1946), at iscritu chi S'asïenda de is Béstias est istadu su primu libru in ue issu at intentadu, cun cussèntzia prena de cantu fiat faghende, «de fùndere punna polìtica e punna artìstica in unu tut'unu».

Su tìtulu originale de s'òpera fiat Animal Farm: A Fairy Story (Sa fatoria de is animales: Una paristòria) però is editores istadunidensos ant abbandonadu su sutatìtulu cando est istada publicada in su 1946 e isceti una de is tradutziones dd'at lassadu durante sa vida de s'autore. Àteros suta-tìtulos aporrint A Satire e A Contemporary Satire[7]. Orwell at sugeridu, pro sa tradutzione frantzesa, su tìtulu Union des républiques socialistes animales, abbreviadu in URSA, faeddu latinu pro «ursu», unu sìmbulu de sa Rùssia. Su tìtulu faghet riferimentu fintzas a su nùmene de s'Unione soviètica in frantzesu: Union des républiques socialistes soviétiques[7].

Orwell at assentadu S'asïenda de is béstias intre onniasantu 1943 e freàrgiu 1944, cando sa Bretagna Manna fiat un'alleada de s'Unione soviètica e su pòpulu e s'intelligencija britànnicos teniant Stalin in cunsideru mannu, cosa chi Orwell odiaiat.[8] Su manuscritu est istadu refudadu in comintzu dae unu tzertu nùmeru de editores britànnicos e americanos, inclùdidu unu de Orwell, Victor Gollancz, chi nd'at istentadu sa publicatzione.[9] Cando est istada publicada, s'òpera at tentu resèssida cummertziale manna, in parte pro pore de sa mudada de is relatziones internatzionales e s'incumentzu de sa Guerra frida[10].

Time at seberadu su libru comente unu de is chentu mègius romanzos in limba inglesa (1923-2005); in prus, dd'ant insertadu in sa Modern Library List of Best 20th-Century Novels[11]. At bintu fintzas unu Retro Hugo in su 1996 e est inclùdidu in s'issèberu de sos Libros Mannos de su Mundu Otzidentale.

Trama de su contu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Su romanzu est ambientadu in una fatoria in Willingdon, in Inghilterra, in ue is animales, arròschidos de s'isfrutamentu dae su fatore issoro, Mr.Jones, si rebellant, ispirados dae s'arresonu de su 'Ecciu Mannu e ghiadu dae Bòccia de Nì e Napoleoni. S'abbolotu resesset, cun su Signor Jones chi est bogadu e is animales chi ponent a sa fatoria Asïenda de is béstias e iscrient is Sete Cumandamentos a subra a unu muru. Su prus de importu est "Totu is animales sunt uguales". Mentras Bòccia de Nì imparat a is animales a lèghere e a iscrìere, Napoleoni èducat unos cantos catzeddos a is printzìpios de s'Animalismu. Chitzo, is porcos si ponent a ghia de sa fatoria. Pagu a pustis, però, Jones fùrriat a sa fatoria, custa borta a cumandu de unos àteros meres che issu; nde sighit una batalla sambenosa in ue is animales torrant a bìnchere, ma perdende unos cantos cumpàngios. Unu sero, Bòcia de Nì annùntziat is pranos suos de modernizare sa fatoria costruende unu molinu a bentu, ma Napoleoni si narat contràriu e nde sighit unu chertu chi acabbat cun Napoleoni chi faghet bogare a s'àteru dae is canes suos, e si decrarat cumandante supremu de sa fatoria. Cun custu, Napoleoni càmbiat sa manera de amministrare s'azienda sostituende is addòbios cun unu comitadu de porcos a cumandu de totu, e pro mèdiu de unu cumpàngiu suo, Clarinèttu, ispartzit una propaganda in ue Bòccia de Nì bolet agiudare su Signor Jones a torrare a èssere su mere de sa fatoria, mentras Napoleoni promitet una vida prus còmoda in càmbiu de unu traballu grae chi tocat a s'in prus su fàbbricu de su molinu, chi issu, mancari siat istadu contràriu a s'idea, dda presentat a pustis che sua. Fintzas s'innu est cambiadu, dae Bèstias de Inghilterra a S'asïenda de is Béstias, e est assentadu fintzas "Cumpàngiu Napoleoni", un'innu a bantu de custu ùrtimu, chi megat a pigare a bellu a bellu is trassas de un'umanu. In manera lestra, su regìmene de Napoleoni si faghet semper prus brutale: medas animales chi ammitent de àere agiudadu Bòccia de Nì in is trobeddos suos (in realidade imbentados dae sa propaganda) sunt giustitziados dae sos canes a su servìtziu suo.

Napoleoni si ponet de acòrdiu cun su mere de un'àtera azienda bighina, Frederick, chi però ddu pagat cun dinari farsu e a pustis atacat sa fatoria impreende sa bruvura pro isciusciare su molinu. Is animales torrant a bìnchere, ma intre is medas fertos ddoe at fintzas Gondranu, su caddu; custu ùrtimu, mancari sanende, s'arrimat a sa betzesa. A s'arribu de su furgoneddu chi ddu diat dèpere acumpangiare aché su veterinàriu, però, su molente Benjamin cumprendet luego chi ddu cherent batire a su masellu; e difatis, Napoleoni at programmadu sa bèndida de Boxer a su masellaju pro nche balangiare su dinare pro comporare su whisky. Colant is annos, e a su molinu chi s'est torradu a costrùere si nd'agiunghet un'àteru chi faghet prus ricos is animales, ma medas de issoro sunt mortos o imbetzados, comente est mortu s'ex-mere Jones. Sa Fatoria, però, at pèrdidu totu is ideales rivolutzionàrios, impreados isceti pro sa propaganda: non ddoe at prus is ideales propostos dae Bòccia de Nì, is Sete Cumandamentos sunt istados cambiados cun unu isceti, "Totu is bèstias sunt uguales, ma calicuna est prus uguale de totus", sa màssima "Bator cambas bonu, duas cambas malu" est remplasada dae "Bator cambas bonu, duas cambas mègius" e is porcos incumentzant a assimigiare a is umanos, ca caminant deretu a duas francas, bestint, dormint subra letos mannos e bufant whisky. Unu merieddu, Napoleoni e is àteros porcos cumbidant a chena unos cantos fatores locales pro festare un'alleàntzia cun issos; in s'ìnteri de una partida de poker, siat Napoleoni siat Pilkington giogant in su matessi tempus s'assu de ispadas, incumentzende unu chertu; totu benit bidu, dae foras, dae is àteros animales, chi non podent prus distìnghere su porcu dae s'òmine.

Cumponimentu e publicatzione[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Orìgine[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

George Orwell at assentadu su manuscritu intre su 1943 e su 1944, a pustis de s'esperièntzia suas in sa Gherra tzivile ispagnola chi at descritu in Homage to Catalonia (1938). In sa prefatzione de un'editzione ucràina de S'asïenda de is Béstias, s'autore at acraradu comente fuire dae is purgaduras istalinistas in Ispagna dd'aeret imparadu «cantu a discansu sa propaganda totalitària potzat controllare s'opinione de is persones illuminadas in is paisos democràticos». Custu at intzùllidu Orwell a denuntziare e cundennare cun firmesa sa chi cunsideraiat sa corrutzione istaliniana de is ideales sotzialistas originàrios.[12]

In antis de iscrìere su libru, Orwell at lassadu sa BBC. In prus, fiat infadadu pro more de unu libreddu de propaganda chi su Ministeru de s'Informatzione aiat isparghinadu. Custu includiat istrutziones pro achietare is timorias ideològicas a pitzus de s'Unione soviètica, comente s'inditu de nàrrere chi su terrore ruju fiat unu bisu de s'immaginatzione nazista[13].

In sa prefatzione, Orwell at descritu sa fonte de s'idea de ambientare su libru in una fatoria:[12]

(EN)
« ...I saw a little boy, perhaps ten years old, driving a huge carthorse along a narrow path, whipping it whenever it tried to turn. It struck me that if only such animals became aware of their strength we should have no power over them, and that men exploit animals in much the same way as the rich exploit the proletariat. »
(SC)
« ... Apo bidu a unu pitzocheddu, in capas de deghe annos, chi ghiaiat unu caddu enorme a traessu de unu caminu istrintu, frustende·ddu onni borta chi chircaiat de girare. M'at tocadu su fatu chi si custos animales cussentziarent de sa fortza issoro non diamus dèpere tènnere perunu podere a pitzus de issos e chi is òmines isfrutant is animales agiumai a sa pròpiu manera chi is ricos isfrutant su proletariadu »

 

Tentadas de publicatzione[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

In comintzu Orwell at agatadu dificultade a publicare su manuscritu de s'òpera, prus che totu ligadas a timorias chi su libru poderet fàghere dannu a s'alleàntzia intre Bretagna Manna, Istados Unidos e Unione soviètica. Bator editores dd'ant refudadu, incluidu unu chi in comintzu aiat atzetadu de publicare s'òpera e a pustis de àere consultadu su Ministeru de s'Informatzione at refudadu. S'asïenda de is béstias est istadu infines publicadu dae Secker & Warburg in su 1945.[14]

In s'ìnteri de sa Segunda gherra mundiale, fiat craru a Orwell chi sa literadura anti-soviètica no fiat carchi cosa chi sa parte manna de is editores diat àere pigadu in cunsideru, inclùdidu Gollancz. S'autore at presentadu su manuscritu fintzas a Faber and Faber e su diretore Thomas Stearns Eliot dd'at refudadu. Eliot at rispòndidu a Orwell bantende sa «bona iscritura» e sa «fundamentale integridade» de su libru, decrarende però chi sa domo editora ddu diat àere atzetadu isceti si aeret tentu carchi simpatia pro su puntu de annotu chi «deo cunsìdero in generale trotzkista». Eliot at sustentadu chi su puntu de annotu orwellianu fiat «non cumbinchidore», narende chi is porcos esserent fatos pro èssere is mègius manigiadores de sa fatoria; at decraradu annotamala chi calicunu diat àere pòdidu cuntestare chi «what was needed... was not more communism but more public-spirited pigs».[15]

Prefatzione[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Personàgios[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

'Ecciu Mannu

Su 'Ecciu Mannu (Old Major in sa versione originale), est unu porcu respetadu dae totu is àteros animales ca, essende bìvidu meda (dòighi annos), est consideradu sàbiu. Tenet un'aspetu poderosu ma no ammenetzosu. Tres dies a pustis de s'arresonu suo a pitzus de sa revolutzione morit e, comente acontèssidu a Lenin, no nd'at a bìdere su progressu. Sa calavera sua at a èssere cunservada e ammustrada comente monumentu a sa rebellia.

S'arresonu pronuntziadu dae issu introduit sa teoria de s'Animalismu chi narat chi su traballu de un'animale produet prus balore de su netzessàriu a su mantenimentu suo, e su subraprus si ddu furant is umanos. Issu est un'allegoria de Karl Marx,

Napoleoni

Napoleoni est unu porcu; no tenet dudas morales, ma is calidades sua dd'ant donadu una positzione de importu in mesu a is àteros animales, fintzas in antis a sa rivolutzione. Fache a s'idealismu de su 'Ecciu Mannu e de Bòccia de Nì, Napoleoni est unu carculadore capassu e unu tirannu. Su determinu e capatzidade de cumbìnchere is animales prus pagu ischidos cun is resonos cumpensat una tzerta farta de abbistesa. Pigat su nùmene dae Napoleone Bonaparte. Rapresentat Stalin.

Bòccia de Nì

Bòccia de Nì (Snowball in sa versione originale) est unu porcu. Est unu rivolutzionàriu sintzeru, ma s'aversàriu suo, prus furbu e iscannidu, ddu ponet a una parte. Napoleone, gràtzias a s'agiudu de is canes suos, ddu bogat dae s'azienda e inghitzat a pònnere in òpera is pranos suos, furende·ddos, e ddi ghetat sa neghe pro ònnia acuntessimentu negativu chi a intro de s'azienda, acusende·ddu de furriare a de note pro fàghere dannu. Issu rapresentat Trockij.

Clarinèttu

Clarinèttu (Squealer in sa versione originale), est su propaganderi de Napoleoni. Faeddat pro mesas beridades, omissiones e fàulas. Issu frunit is illusiones chi agiudant is traballadores a aguantare s'esistèntzia tosta e s'isfrutamentu dae is porcos. S'istrategia printzipale sua est minetzare sa «furriada de Jones» (su mere), intzutzulende su sentimentu anti-umanu de is animales, ispinghende·ddos aici a atzetare totu is tirannias de Napoleoni. Est de notare chi, cando is porcos cumintzant a s'istantargiare a subra a is francas posteriores comente a is òmines, Clarinèttu pigat a una banda is berbeghes, e ddis càmbiat s'islogan «bator ancas bonu, duas ancas malu» in «bator ancas bonu, duas ancas mègius». Issu diat pòdere rapresentare su capu de sa politzia segreta Berija.

Gondranu

Gondranu (Boxer in sa versione originale), est unu caddu. Su traballu suo est de importu mannu pro su sustentu de sa fatoria. Sa filosofia sua est basada a pitzus de sa dinnidade de su traballu. Gondranu rapresentat su traballadore ordinàriu e coidadosu: ùmile, onestu e essentziale in cale si siat sistema sotziale. Su traballu suo est isfrutadu finas a cando unas cantas pedras pro su fàbbricu de su mulinu ddi ruent a pitzus, debilitende·ddu in su fìsicu. Napoleoni tando, cun s'iscusa de ddu fàghere curare dae unu veterinàriu, ddu giughet a su maceddu. Finas a pustis de sa morte sua, is islogan preferidos de su caddu, «apo a traballare de prus» e «Napoleoni tenet semper resone», ant a essere impreados comente arma de propaganda pro is àteros animales. Issu non cumprendet mai chi is ideales de sa rivolutzione si sunt corrùmpidos, e s'esperièntzia sua ammustrat ite potzat acontèssere cando is atziones de chie tennet su pòdere sunt atzetadas sena si pònnere dimandas.

Benjamin

Benjamin, unu molente, est unu tzìnicu chi duritat de sa sintzeridade de is chi ddis istant a inghìriu. Est fintzas iscèticu, duritende de sa beridade de medas teorias o fatos. Imparat a lèghere, ma refudat de pònnere sa pròpia abilidade a su servìtziu de is àteros animales. Isceti a sa fine, cando s'Animalismu est oramai naufragadu, atzetat de lèghere a is animales s'ùnicu cumandamentu abarradu. Prus bortas at repìtidu sa matessi frase «Is molentes tenent vida longa. Nemus de bois at mai bidu unu molente mortu». Issu rapresentat is tzìnicos chi si sunt rassignados. Est fintzas s'animale prus antzianu de sa fatoria e mancari siat cunsideradu su prus bisbetigosu de sa fatoria, non tocat iscarèssere sa lealidade sua a Gondranu e su tentativu disisperadu suo de ddu sarvare.

Berta

Berta (Clover in sa versione originale), s'ebba, est sa figura materna de sa fatoria, chi ammustrat simpatia e garbu. Sufrit prus de is àteros pro is agràvios a òpera de is porcos, mancari abarrende una fortza e unu cunfortu pro is animales oprimidos. Comente a Gondrano, Berta rapresentat sa gente ordinària, manigiada e isfrutada sena si nd'acatare.

Mollie

Mollie est una ebba giòvana bianca chi tragat su calesse de Jones. Est indiferente a sa rivolutzione e est dengosa meda: traballat pagu e ddi praghet a pònnere frocos colorados, tantu chi a sa fine pro tènnere custos ogetos at a fuire de sa fatoria e at a andare a bìvere a s'àtera ala de Willingdon. At a èssere torrada a bìdere dae is pitzones traghende unu calesse in càmbiu de perdas de tzùcaru e carignos in su nare e dae inoghe a in antis no at a èssere prus nominada. Rapresentat s'aristocratzia russa, chi biviat una vida rica a suta de su tzar e chi at abbandonadu sa Rùssia a pustis de sa rivolutzione pro mantènnere cudda genia de vida.

Mosè

Mosè (Moses in sa versione originale), su corbu domèsticu chi contat a is animales de sa vida eterna chi ddos abetat a pustis de sa morte in su Monte Tzucurucandìu (in sa versione originale Sugarcandy Mountain), una genia de paradisu terrestre pro is animales, rapresentat sa Crèsia ortodossa russa, chi segundu sa bisura bolscevica, in acòrdiu cun su podere tzarista, fruniat illusiones a is traballadores pro ddos cumbìnchere a poderare s'isfrutamentu, in acòrdiu cun sa bisura de Marx. Est cunsideradu s'alleadu de su mere. Nointames, Napoleoni de sighida ddi permitit de furriare a sa fatoria, comente Stalin at cuntzèdidu libertade de cultu a is Ortodossos in s'ìnteri sa gherra.

Mìnimus

Mìnimus, su porcu poeta chi cantat is impresas de Napoleoni, rapresentat s'intelletuale assugetadu a su podere de su ditadore, chi ponet sa cultura sua a su servìtziu de sa propaganda.

Is canes e Is berbeghes

Is canes e Is berbeghes sunt tratados comente a unu grupu, e non comente a indivìduos. Is primos rapresentant sa politzia polìtica chi ismùrriat is opositziones; is segundos sa massa fàtzile de assugetare, chi si lassat ispantare dse is islogan de su regìmene.

Is Puddas

In su de sete càpitulu, Napoleoni òbligat is puddas de sa fatoria a cunsignare is oos chi ant criadu. Issas chircant de resistire, ma Napoleoni faghet suspèndere cale si siat ratzione issoro de màndigu; a pustis de chimbe dies e sa morte de noe puddas, s'arrimant.

Is topis e is cunìllios

Sunt is animales agrestes chi bivent in sa fatoria. Rapresentant is pedulianos, is furones e is membros de sa sotziedade chi non bivent de su pròpiu traballu.

Su fatore Jones

Jones est su mere de sa fatoria: s'imbriagat s'ispissu e si nd'afutit de is animales. Benit bogadu a su cumintzu de s'istòria e morit annos medas a pustis in una domo de cura pro alcolistas. Rapresentat su tzar Nigola II de Rùssia.

Pilkington e Frederick
Pilkington e Frederick, is fatores lacanantes. Pilkington est unu gentilómine chi pràticat isport in campànnia lassende sa fatoria sua, Foxwood, male amministrada. Frederick imbetzes est cravosu, efitziente e iscannidu cun is animales de sa fatoria sua, Pinchfield (parodia de sa Germània nazista).

Riferimentos a eventos istòricos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Sa fatoria de is animales est unu testu ricu de riferimentos a acuntessimentos beros:

Sa bandera de sa Fatoria de sos Animales figurat unu corru e una franca inrugados, in riferimentu a sa falce e marteddu
  • Sa Rivolutzione de sos animales e sa bogada de Jones: sa Rivolutzione russa de su 1917 e sa rutòrgia de su tzar.
  • S'imbiu de pitzones in is fatorias serentes pro difùndere sa rivolutzione: s'undada rivolutzionària incoragida dae su Comintern chi at corfidu natziones europeas medas in is annos imbenientes.
  • Su refudu de is umanos de si referire a sa Fatoria de sos Animales cun su nou nùmene suo, sighende a ddi nàrrere Asïenda de Proprierari: su mancadu reconnoschimentu diplomàticu de s'Unione Soviètica a banda de is potèntzias otzidentales in is annos a pustis de sa Rivolutzione.
  • Sa Battaglia de su Cungiau de Is Baccas (in s'originale Battle of the Cowshed): sa gherra tzivile russa chi at opostu s'Armada ruja bolscevica a s'Armada bianca contra-revolutzionària (agiudada dae Regnu Unidu e Frantza, comente a sas fatorias serentes agiudant Jones), chi s'est acabbada in su 1920 cun sa vitòria de is bolscevicos.[7][16]
  • Su refudu de is puddas a sa cunsigna de is oos: s'opositzione de is kulaki a sa colletivizadura.
  • Sa cuntierra intre Bòccia de Nì e Napoleoni in contu de a s'estensione de sa rivolutzione a is àteras fatorias rapresentat sa cuntierra intre Trozkij, chi boliat esportare sa Rivolutzione a foras de sa Rùssia (rivolutzione permanente), e Stalin, chi imbetzes sustentaiat sa teoria de su Sotzialismu in unu paisu isceti.
  • Sa derrota de su mulinu a bentu: su Fogu de su Reichstag, cun probabilidade postu dae is nazistas etotu chi aiant ghetadu sa neghe a is comunistas, is ùnicos oposidores a su regìmene nazista, luego pessighidos e cundennados.
  • Is vàrios fàbbricos de su mulinu a bentu: s'industrializadura incumentzada dae Stalin in su 1928 cun is pranos de chimbe annos.
  • Sa mudàntzia de s'innu de sa Fatoria de Bèstias de Inghilterra: su càmbiu de s'innu ufitziale de s'URSS de S'Internatzionale a s'Innu de s'Unione Soviètica, chi in su testu originale bantaiat a Stalin (custu testu est istadu suprimidu in su 1954).
  • Sa bèndida de sa linna a Frederick: su Patu Molotov-Ribbentrop de su 1939; sa traitoria de Frederick, chi pagat is porcos cun dinari farsu e a pustis atacat sa fatoria, rapresentat sa traitoria de s'alleàntzia a banda de Hitler, chi at atacadu sa Rùssia in su 1941 afilende s'Operatzione Barbarossa. Sa Battalla de su Mulinu imbeniente (in s'originale Battle of the Windmill), binta dae is animales cun pèrdidas mannas, rapresentat sa Batalla de Stalingradu.[7][16]
  • Sa chena finale de is porcos cun is umanos est un' allegoria de sa Cunferèntzia de Teheràn.
  • Sa progressiva corrutzione de is porcos e su travolcamentu de is cumandamentos: s'iscostiadura cara a sa tirannia de s'Unione Soviètica a suta de su regìmene de Stalin.

Is temas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Rivolutzione e corrutzione[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

S'Animalismu, sa dotrina rivolutzionària adotada dae is animales, est basada a subra de s'imparu de su 'Ecciu Mannu a sa pròpiu manera de su comunismu chi est basadu a subra de s'imparu de Karl Marx.

Pro more de is riferimentos suos, S'asïenda de is Béstias est istada s'ispissu cunsiderada una sàtira cara a su comunismu sovièticu. Calicunu però ddoe leghet fintzas tratos distintivos de àteros regìmenes: si distinghent is tratos de sa nàschida de sa corrutzione e de su persighimentu de interessos personales a banda de is possessores de su podere a pustis de sa conchista sua. In su contu si podet agatare insandus una disillusione bàlida prus in generale pro cale si siat rivolutzione, est a nàrrere su cunsideru chi sa chirca de su podere acabbet pro afarsare is ideales rivolutzionàrios initziales. Pro custu su romanzu est cunsideradu disòpicu.

Segundu una letura crìtica de s'ideologia comunista, su 'Ecciu Mannu, mancari tèngiat intentziones bonas, non cumprendet un'elementu fundamentale: est cumbintu chi is ideas suas siant bàlidas e artas, e chi sa declinatzione operada si potzat atribuire isceti a is indivìduos corrùmpidos chi ant a agatare sa manera de ddas carnugare pro is fines issoro. Pro is chi faghent custa crìtica est beru s'imbesse: su finale cabet giai in sa premissa e no esistet sa distintzione intre unu comunismu beru e un'ideale. Segundu issos s'ùnicu esèmpiu de comunismu est istadu s'istalinismu mentras, segundu àteros, esistent formas diversas.

Sa corrutzione est ladina pro mèdiu de sa muda de is Sete Cumandamentos: s'ùnicu abarradu, de su totu isprigiuradu, mustra cantu elitàrios siant essidos sos porcos e comente is ideales de s'animalismu apartèngiant oramai a su passadu.

In s'òpera est presente fintzas una crìtica inchelada a sa sotziedade inglesa e una denùntzia de sa paga libertade de pensamentu in su paisu.[17]

Retzidura[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Is retzensiduras de s'època non sunt istadas totu positivas. In is pàginas de The New Republic, George Soule at espressadu sa contrariedade sua a s'òpera de Orwell, narende chi issa «mi at confùndidu e intristadu. Pariat totu infadosu. S'allegoria s'est furriada a màchina chi tzichìrriat pro àere naradu a manera isgrabulada cosas chi sunt istadas naradas mègius a manera dereta». Soule pensaiat chi is animales no esserent bastante coerentes cun is ispiratziones issoro in sa realidade; at naradu chi «su fallimentu de custu libru (dae unu puntu de annotu cummertziale s'est giai asseguradu una resèssida enorme) derivat dae su fatu chi sa sàtira non s'òcupat de carchi cosa chi s'autore at bìvidu, cantu de ideas istereotipadas chi pertocant unu paisu chi cun probabilidade non connoschet bene meda.»[18] The Guardian, su 24 austu 1945, at definidu S'asïenda de is Béstias che «una sàtira umorìstica e pitzigosa a manera deleitosa».[19] Tosco Fyvel, iscriende in su Tribunas in sa matessi die, at descritu s'òpera de Orwell che «una sàtira durche a pitzus de unu tzertu Istadu e de is illusiones de un'època chi diamus a pòdere giai tènnere a pabas». A custu ùrtimu at rispòndidu Julian Symons, su 7 de cabudanni: «Non nos depimus dèpere abetare, a su mancu in su Tribunas, su reconnoschimentu de su fatu chi si tratat de una sàtira no de su totu delicada a subra de una natzione dislindada, s'Unione Soviètica? Mi paret chi unu retzensidore diat dèpere tènnere su coràgiu de identificare Napoleoni cun Stalin e Bòccia de Nì cun Trotsky e espressare a s'autore unu parre favorèvole o sfavorèvole. Baddu tra chentu annos S'asïenda de is Béstias diat pòdere èssere in manera simpre una paristòria; oe est una sàtira polìtica cun una dose bona de significadu».Partende dae custas primas osservatziones, s'òpera de Orwell at retzidu diversos cummentos in is deghènnios imbenientes.

Anàlisi[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Animalismu[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Is porcos Bòccia de Nì, Napoleoni e Clarinèttu adotant is ideas de su 'Ecciu Mannu in unu «sistema cumpridu de pensamentu», chi mutint a manera formale "Animalismu", un'allegòricu riferimentu de s'autore a su comunismu, de non confùndere cun sa filosofia animalista. A pustis de sa divulgatzione de custu sistema de ideas, Napoleoni e Clarinèttu andant contras a is règulas postas dae issos etotu (is «sete cumandamentos») partetzipende a atividades umanas, comente bufare alcol, dormire in letos e cummertziare. In su cursu de sa narratzione, Clarinèttu at a èssere incarrigadu de modificare is cumandamentos pro donare una resone de s'umanizadura de sa classe de is porcos, mudàntzia chi est unu sùspiu de sa revisione de s'istòria a banda de su guvernu sovièticu a su fine de esertzitare su controllu a subra de is cumbinchimentos de su pòpulu[20]

Is cumandamentos originales sunt:

  1. Totu su chi caminat a duos pees est contra de nois;
  2. Totu su chi caminat a bator pees o bolat est amigu;
  3. Nissuna bèstia s'at a pònnere bestires;
  4. Nissuna bèstia s'at corcare in unu letu;
  5. Nissuna bèstia at a bufare binu o àteros alcòlicos;
  6. Nissuna bèstia at a ochire un'àtera bèstia;
  7. Totu is bèstias sunt uguales.

Custos cumandamentos sunt fintzas resùmidos in sa màssima: «Bator cambas bonu, duas cambas malu», chi benit impreada prus che totu dae is berbeghes de sa fatoria pro firmare discussiones e polèmicas intre is animales in contu de sa natura de s'Animalismu.

Posca, Napoleoni e is porcos suos ant a cambiare in manera segreta carchi cumandamentu pro si liberare de s'acusa de violare sa lege de is animales. Custos cumandamentos benint difatis mudados de aici:

  1. Nissuna bèstia s'at corcare in unu letu cun lentzolos;
  2. Niunu animale at a bufare binu e àteros alcòlicos meda;
  3. Niunu animale at a ochire unu àteru animale sena resone.

In fines, sos cumandamentos ant a èssere cambiados cun is màssimas:

  1. Totu is bèstias sunt uguales, ma calicuna est prus uguale de is àteras;
  2. Bator cambas bonu, duas cambas mègius.

Pro mèdiu de sa revisione de is cumandamentos, Orwell ammustrat cantu siat fàtzile a trasformare su dogma polìticu in propaganda mugiadita.[21]

Editziones sardas[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

Riferimentos[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]

  1. Helen Bynum, Spitting Blood: The History of Tuberculosis, Oxford University Press, 2012, p. XIII, ISBN 978-0-19-954205-5.
  2. (EN) Jon O'Brien, 12 things you probably didn’t know about Animal Farm, in Metro, 17 agosto 2015. URL consultadu su 21 ottobre 2018.
  3. 'Animal Farm' - historical context, in bbc.com. URL consultadu su 21 ottobre 2018.
  4. George Orwell, Why I Write, 1946
  5. Gordon Bowker, Orwell, p. 224
  6. (EN) Peter Davison, George Orwell: Animal Farm: A Fairy Story -- 'A Note on the Text', in web.archive.org, 8 santugaine 2006. URL consultadu su 19 santugaine 2020 (archiviadu dae s'url originale s'8 santugaine 2006).
  7. 7.0 7.1 7.2 7.3 (EN) Peter Davison, George Orwell: Animal Farm: A Fairy Story -- 'A Note on the Text', in web.archive.org, 8 santugaine 2006. URL consultadu su 19 santugaine 2020 (archiviadu dae s'url originale s'8 santugaine 2006).
  8. Malcolm Bradbury, Introduction, in Animal Farm, Penguin edition, 1989, p. VI.
  9. Animal Farm: Sixty Years On, in historytoday.com. URL consultadu su 22 ottobre 2018.
  10. Morris Dickstein, Cambridge Companion to Orwell, p. 134.
  11. (EN) Richard Lacayo, All-TIME 100 Novels: How We Picked the List, in Time, 6 ghennàrgiu 2010. URL consultadu su 7 santandria 2020.
  12. 12.0 12.1 (EN) George Orwell, Preface to the Ukrainian Edition of 'Animal Farm: A Fairy Story', in orwell.ru. URL consultadu su 23 santugaine 2020.
  13. Richard Overy, Why the Allies Won, p. 297, ISBN 0-393-03925-0.
  14. (EN) O. Dag, George Orwell: The Freedom of the Press, in orwell.ru. URL consultadu su 7 santandria 2020.
  15. (EN) Richard Brooks, TS Eliot’s snort of rejection for Animal Farm, in The Sunday Times, 29 marzo 2009. URL consultadu su 26 ottobre 2018 (archiviadu dae s'url originale su 9 austu 2011).
  16. 16.0 16.1 Firchow, Peter Edgerly, 1937-, Modern utopian fictions from H.G. Wells to Iris Murdoch, Catholic University of America Press, 2007, p. 102, ISBN 978-0-8132-1605-8, OCLC 707926652. URL consultadu su 5 santandria 2020.
  17. Orwell's Preface to Animal Farm, iPrimus.it. URL consultadu su 15 dicembre 2010.
  18. (EN) George Soule, In 1946, The New Republic Panned George Orwell's 'Animal Farm', in The New Republic, 26 settembre 2013. URL consultadu su 2 novembre 2018.
  19. Books of the day - Animal Farm, in theguardian.com. URL consultadu su 2 novembre 2018.
  20. John Rodden, Understanding Animal Farm: A Student Casebook to Issues, Sources, and Historical Documents, Greenwood Publishing Group, 1999, pp. 48-49, ISBN 978-0-313-30201-5.
  21. Craig L. Carr, Orwell, Politics, and Power, Continuum International Publishing Group, 2010, pp. 78-79, ISBN 978-1-4411-5854-3.